Potrivit studiului anterior menționat, calota glaciară din Groenlanda a pierdut 532 de miliarde de tone de gheaţă în 2019, un nou record pentru acest gigantic teritoriu arctic afectat de încălzirea globală, ameninţând să accelereze creşterea nivelului mării şi să pună în pericol milioane de oameni.

Studiul citat de către AFP arată că, cantitatea este echivalentă cu trei milioane de tone de apă pe zi sau conţinutul a şase piscine olimpice pe secundă. Așadar, aceasta a reprezentat cea mai mare sursă de creştere a nivelului mării în 2019 – 1,4 milimetri, 40% din total.

Ultimul record, înregistrat în 2012, a fost bătut anul trecut. Pierderea a fost cu cel puţin 15% mai mare decât atunci și confirmă o tendinţă pe termen lung, au avertizat cercetătorii.

Un alt studiu alarmant

Un alt studiu, publicat în aceeași revistă, a avertizat cu privire la topirea ireparabilă a calotei glaciare din Groenlanda, care ar continua „chiar dacă încălzirea climatică s-ar opri azi”, întrucât căderile de zăpadă nu compensează pierderile de gheaţă.

Rapoartele alarmante privind topirea gheţii pe această insulă de două milioane de km2 (o suprafaţă de aproape patru ori mai mare decât Franţa), mărginită de apele Oceanului Arctic şi acoperită în proporţie de 85% de gheaţă, s-au înmulţit de mai mulţi ani.

Problemele au început din anii 2000

Specialiștii spun că în anii 80-90, calota glaciară a pierdut circa 450 de gigatone (aproximativ 450 de miliarde de tone) de gheaţă în fiecare an, înlocuită de căderile de zăpadă.

Tot aceștia au declarat că topirea s-a accelerat începând cu anii 2000, ajungând la 500 de gigatone, fără să mai fie compensată de căderile de zăpadă.

Scăderea cantităţii de ninsori, de asemenea o consecinţă a schimbărilor climatice, generează de fapt mai puţină acoperire noroasă şi, prin urmare, zile mai calde, expuse la soare, ceea ce la rândul său accelerează topirea gheţii.

Calota glaciară din Groenlanda în 2019

Calota glaciară din Groenlanda a pierdut 1.130 de gigatone (55% prin topirea gheţii şi 45% prin fragmentarea directă a gheţarilor din ocean) şi a primit 600 de gigatone prin precipitaţii, a afirmat Ingo Sasgen.

„Ceea ce nu înseamnă că nu este important să încercăm să oprim încălzirea climatică. Fiecare zecime de grad va împiedica câte puţin creşterea nivelului mării”, a precizat acesta.