Administrația Prezidențială anunță că președintele Klaus Iohannis a sesizat vineri CCR privind legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Sursa citată precizează că această lege a venit de la Parlamentul României spre promulgare în data de 22 decembrie 2021 și se referă la modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, astfel încă să se realizeze armonizarea dispoziţiilor cu cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 604/2020.
„În data de 22 decembrie 2021, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (PL-x 232/2021). Legea trimisă la promulgare vizează modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă, ce reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, în vederea armonizării dispoziţiilor cu cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 604/2020. Totodată, a fost introdusă printr-o normă distinctă, la art. III, posibilitatea contestării paternităţii stabilite pe cale judecătorească definitivă”, se arată în sesizarea făcută de șeful statului.
În același timp, în documentul înaintat de șeful statului către CCR, se mai arată că norma propusă a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la sistematizarea legislaţiei şi la unicitatea obiectului.
Ce scrie în sesizarea depusă de Klaus Iohannis
„Astfel, în ceea ce priveşte sistematizarea legislaţiei, art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 prevede că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.
De asemenea, potrivit art. 14 din acelaşi act normativ, reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ; art. 14 prevede, totodată că un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act”, mai indică sursa menţionată.
În acest context, președintele Iohannis precizază în sesizarea sa că este de necontestat faptul că datele de stare civilă ale unei persoane trebuie să corespundă întotdeauna adevărului, aspectele referitoare la statutul unei persoane prezentând interes atât pentru acea persoană, cât şi pentru societate, tocmai pentru menţinerea certitudinii şi siguranţei raporturilor civile patrimoniale şi nepatrimoniale, dar şi de altă natură juridică la care acea persoană este parte.
Totodată, președintele menționează că referitor la stabilirea parternități copilului în afara căsătoriei, acest tip de acțiune este unul personal.
„Considerăm că paternitatea stabilită pe cale judecătorească nu poate fi contestată, printr-o nouă acţiune, prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani, de către „tatăl din afara căsătoriei” – întrucât hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat. Or, prezumţia de adevăr a hotărârii judecătoreşti prin care s-a stabilit paternitatea nu poate fi înlăturată/răsturnată decât prin exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac prevăzute de lege.
În ceea ce priveşte acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, aceasta este o acţiune personală în reclamaţie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre copilul din afara căsătoriei şi tatăl său, şi, de aceea, ea aparţine copilului”, mai argumentează Klaus Iohannis, în sesizarea transmisă la CCR.
