Cutremur total chiar lângă România! Nici nu vă imaginați ce ar putea să se întâmple

Sursă: Dreamstime

Centrala Zaporojie, situată în sudul Ucrainei şi controlată de forţele ruse din primele zile ale invaziei, a fost ţinta bombardamentelor, Kievul şi Moscova acuzându-se reciproc. Toată lumea se întrebă acum dacă un accident nuclear precum cel din martie 2011, de la Fukushima, se poate repeta. Și, de asemenea, ce ar însemna un conflict nuclear pentru planetă.

Nici nu vă imaginați ce ar putea să se întâmple

Orice conflict nuclear ar avea o gamă uriașă de consecințe devastatoare, de la decesele provocate imediat de exploziile directe, până la efectele persistente ale radiațiilor și ale poluării mediului, potrivit Euronews.

Numărul deceselor va crește, apoi, din cauza foametei la nivel global, provocată de cantitățile masive de cenușă care vor bloca Soarele și vor perturba sistemele climatice și producția de alimente, potrivit unei noi cercetări publicate în revista Nature Food.

Peste 150 de milioane de tone de cenuşă vor ajunge în atmosferă

Oamenii de știință climatologi de la Universitatea Rutgers au cartografiat efectele a șase scenarii posibile ale unui război nuclear.

Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porţiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenuşă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producţiei mondiale de calorii.

Chiar și un conflict la scară mică va aduce foamete în întreaga lume

Cel mai rău scenariu imaginat – un război nuclear la scară largă între SUA și Rusia, ar putea duce la moartea a peste cinci miliarde de oameni, după doi ani, din cauza foametei.

Chiar și un conflict la scară relativ mică între India și Pakistan ar putea duce la foamete în întreaga lume.

Tonele de cenușă generată de explozii ar perturba clima

Într-un război nuclear, bombele care vizează orașe și zone industriale ar declanșa incendii uriașe, aruncând cantități mari de cenușă în atmosfera superioară, care s-ar răspândi la nivel global și ar duce la răcirea rapidă a planetei, spun cercetătorii.

Asta ar perturba clima Pământului, având un impact asupra sistemelor de producție de alimente, pe uscat și în oceane.

Cercetătorii au folosit un instrument de prognoză a climei pentru a estima productivitatea culturilor majore.

Ei au analizat ce s-ar întâmpla în șase posibile scenarii de conflict nuclear, fiecare dintre acestea având ca rezultat aruncarea unor cantități diferite de cenușă în atmosferă precum și scăderi ale temperaturilor între 1 și 16 grade Celsius.

Astfel, un conflict la scară relativ mică între India și Pakistan ar putea duce la o scădere a producției recoltelor cu aproximativ 7% timp de cinci ani de la conflict.

Ambele țări dețin arsenale nucleare de dimensiuni comparabile, iar dintre cele nouă țări cu arme nucleare din lume, cele două se numără printre puținele state care și-au sporit numărul focoaselor nucleare, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS).

Un război SUA-Rusia ar scădea temperatura medie la suprafaţa planetei cu 16 grade

În același timp, un război nuclear la scară largă între SUA și Rusia, despre care se estimează că reprezintă 90% din stocurile nucleare mondial, ar putea duce la o scădere a producției cu aproximativ 90% în cei trei până la patru ani de la izbucnirea războiului.

În cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenţa de temperatură dintre perioada prezentă şi ultima epocă de gheaţă) şi 5 miliarde de oameni ar muri.

Scăderi masive ale recoltelor s-ar înregistra în țările cu latitudini medii și înalte, inclusiv în țări exportatoare majore, cum ar fi Rusia și Statele Unite, declanșând restricții la export și provocând perturbări severe în țările dependente de import din Africa și Orientul Mijlociu.

Avertismentul experților

”Dacă există arme nucleare, ele pot fi folosite, iar lumea s-a apropiat de un război nuclear de mai multe ori până acum”, spune Alan Robock, co-autor al studiului și profesor de științe climatice la Departamentul de Științe ale Mediului de la Universitatea Rutgers.

”Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând”, a avertizat el.