România, o șansă spre aderarea la spațiul Schengen! Președintele României, Klaus Iohannis, a făcut un anunț important în această după-amiază, 5 octombrie 2023.
Klaus Iohannis și Karl Nehammer, posibilă discuție pe tema aderării la spațiul Schengen
Spațiul Schengen. Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat, joi, că există șanse să aibă o discuție informală cu cancelarul federal al Austriei, Karl Nehammer, Discuția lor ar putea avea loc în cadrul Reuniunii Comunitatii Politice Europene.
Întrebat de presă dacă pactul privind imigrație ar putea schimba opinia Austriei față de aderarea României la spațiul Schenegn, Klaus Iohannis a recunoscut că este „total exclus ca asta să se întâmple”.
„Este posibil să avem o discuție complet informală, până acum nu am avut-o. S-a scurs multă cerneală față de acest pact pe migrație.
Față de acum s-au obținut soluții, avem o bază mai degrabă tehnică. Pactul tratează aspecte minore, nu cred că progresele minore de acum vor schimba poziția Austriei”, a declarat, joi, Klaus Iohannis.
UE a găsit soluția pentru gestionarea creșterii numărului de imigranți care solicită azil
Vă amintim că UE a găsit soluția prin care va putea gestiona creşterea bruscă a numărului de imigranți care solicită azil în caz de război, dezastru natural sau urgenţă climatică. Noile norme vor permite statelor membre UE din „prima linie” să accelereze soluţionarea cererilor de azil şi să mute rapid persoanele în alte state.
Se va evita astfel repetarea situaţiei din 2015. În acel an, un milion de refugiaţi au venit în UE din străinătate. Unele ţări au acceptat mai mulţi solicitanţi de azil decât altele.
„Principalul obiectiv al acordului a fost acela de a împărţi povara migraţiei la nivelul întregii Uniuni Europene, statele din prima linie putând solicita măsuri de solidaritate şi de sprijin din partea UE şi a statelor sale membre.
De asemenea, va exista un proces de înregistrare accelerată pentru solicitanţii de azil în situaţii de criză, statele membre având la dispoziţie doar patru săptămâni pentru a face formalităţile iniţiale înainte de a cere altor ţări să găzduiască persoane.
Statul membru care oferă sprijin va prelua apoi responsabilitatea de a examina cererile de azil, proces care poate dura adesea ani de zile”, a declarat, miercuri, Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul interimar al Afacerilor Interne din Spania, relatează ziarul britanic The Guardian.
S-a pus capăt la trei ani de dispute între țările europene
Înţelegerea a fost agreată, miercuri, 4 octombrie 2023. Astfel, s-a pus capăt la trei ani de dispute între statele membre din UE. S-a ajuns la acord comun, după ce Germania şi Italia şi-au depăşit neînțelegerile generate de abordările lor diferite în ceea ce priveşte migraţia.
„Este un pas comun înainte faptul că solidaritatea între statele membre este obligatorie în caz de criză. Compromisul a luat în considerare sugestiile noastre referitoare la umanitate şi ordine. Ne-am asigurat că standardele umanitare minime, cum ar fi accesul la educaţie şi asistenţă medicală, nu sunt slăbite în timpul unei crize.
Pentru că fără umanitate în criză, nu există ordine”, a scris, miercuri, Annalena Baerbock, ministrul Afacerilor Externe din Germania pe rețelele sociale.
„Germania a făcut un pas înapoi în privinţa unui paragraf controversat care ar fi putut interzice autorităţilor italiene să folosească măsuri de urgenţă pentru a face faţă migranţilor salvaţi din mare de ONG-uri. Acesta este un rezultat important pentru noi”, a precizat un diplomat italian.
Polonia şi Ungaria se opun cu fermitate găzduirii imigranților din Orientul Mijlociu şi Africa. Cele două state au votat împotriva acordului. Austria, Republica Cehă şi Slovacia au propriile reticenţe, așa că s-au abţinut de la vot. Totuși, decizia a fost adoptată cu vot majoritar. În prezent, noua reglementare trebuie să fie aprobată de Parlamentul European.