În momentul în care cancelarul austriac Karl Nehammer a decis în aprilie anul trecut să fie primul lider european de după invazie care a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin faţă în faţă, el a încercat să vândă acest lucru ca pe o misiune de pace şi ca pe o „datorie” solemnă a sa, este scris în analiza realizată de publicația Politico.

Criticii europeni ai Austriei au simţit că este doar o poveste de acoperire

Criticii europeni ai Austriei au simţit însă că este doar o poveste de acoperire. Chiar dacă puține detalii au ieşit la iveală din ceea ce Nehammer a numit o „conversaţie dură şi sinceră” cu Vladimir Putin, scepticii au remarcat că gazul rusesc către Austria a continuat să curgă, spre deosebire de cazul Germaniei, unde livrările au fost întrerupte.

Austria a adoptat o atitudine ambivalentă faţă de Rusia de când Vladimir Putin a lansat un asalt brutal asupra Ucrainei, anul trecut, arată analiza realizată de Politico.

Viena nu vrea să fie văzută ca sprijinind în mod deschis Moscova, dar este precaută să nu aducă daune permanente unei relaţii care a fost foarte profitabilă pentru ţară timp de decenii.

Chiar dacă Austria a sprijinit Ucraina cu un ajutor umanitar substanţial, a primit zeci de refugiaţi, a aprobat sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei şi l-a criticat public pe Vladimir Putin pentru încălcarea normelor internaţionale, în culise, legăturile comerciale dintre cele două ţări rămân în mare parte intacte, în special în domeniile energetic şi financiar, potrivit Politico.

Un oficial de rang înalt al Comisiei Europene lansează acuzații grave

Mai apoi, publicația menționată notează că partenerii occidentali ai Austriei au tolerat mult timp relaţiile acesteia cu Rusia, dar războiul din Ucraina a ridicat miza, iar Viena se află brusc sub presiune din toate părţile.

Criticii de pe ambele maluri ale Atlanticului spun că pretextul „neutralităţii militare” afişat de Austria şi ceea ce mulţi percep ca fiind o minimă implicare în plină criză trădează un cinism adânc înrădăcinat în rândul elitelor ţării în relaţiile cu Rusia şi reprezintă o ameninţare substanţială la adresa unităţii europene în ceea ce priveşte Ucraina.

„Austria este, cu siguranţă, veriga slabă a UE în ceea ce priveşte Rusia”, a declarat un oficial de rang înalt al Comisiei Europene, subliniind ceea ce persoana respectivă a descris ca fiind infiltrarea cu succes a Moscovei în cadrul conducerii ţării, un proces care s-a petrecut de-a lungul anilor.

Refuzul Austriei de a se dezangaja în mod ferm de Rusia complică şi mai mult eforturile de a prezenta un front comun

Pentru UE, care se luptă deja să facă faţă veşnicelor flirturi cu Putin ale premierului Ungariei Viktor Orbán, refuzul Austriei de a se dezangaja în mod ferm de Rusia complică şi mai mult eforturile de a prezenta un front comun.

Temerea Bruxelles-ului este că, în timp, apariţia unei zone tolerante faţă de Rusia în inima geografică a Europei, care să cuprindă Ungaria şi Austria, s-ar putea răspândi, oferind Rusiei un avantaj în efortul său continuu de a crea breşe pe continent.

Alexander Schallenberg, energicul ministru de externe al Austriei şi cel mai vocal reprezentant al său pe scena internaţională, insistă că astfel de abordări reprezintă mentalităţi înrădăcinate în trecut şi nu au legătură cu realităţile actuale.

Departe de a pune în pericol unitatea europeană, Austria, dimpotrivă, a consolidat-o, a susţinut el într-un interviu recent.

„De la 24 februarie anul trecut, atât cancelarul Nehammer, cât şi eu am arătat foarte clar care este poziţia acestei ţări şi care este poziţia guvernului nostru. Pentru o ţară precum Austria, o ţară mică, dependentă de exporturi, situată în inima continentului european, este esenţial ca dreptul internaţional şi principiul pacta sunt servanda să fie respectate”, a declarat Schallenberg.