Economiștii au sugerat recent că UE ar putea fi împinsă în recesiune în cazul în care Rusia va opri alimentarea cu gaze. Perspectiva a fost analizată după ce Gazprom a oprit livrările către Polonia și Bulgaria.
Europa se confruntă cu șocuri economice concomitente
Gigantul energetic de stat a anunțat miercuri că livrările de gaze către cele două țări est-europene au încetat după ce acestea au refuzat cererea Moscovei de a plăti gazul în ruble. Gazprom a declarat că livrările vor fi reluate odată ce aceste plăți vor fi efectuate, ceea ce a adus acuzații de „antaj” din partea premierului bulgar Kiril Petkov, potrivit CNBC.
Având în vedere că în următoarele săptămâni se apropie termenele limită pentru plata din partea unei serii de alte țări europene care este puțin probabil să cedeze la cererile Kremlinului de plată în ruble, preocupările legate de amenințările anterioare ale președintelui Vladimir Putin privind un blocaj larg al livrărilor de gaze către națiunile „neprietenoase” au revenit în prim plan.
Într-o notă de cercetare de miercuri, economistul-șef al Berenberg, Holger Schmieding, și economistul senior Kallum Pickering au declarat că oprirea pare a fi un avertisment din partea Moscovei că ar putea pune în practică această amenințare.
Gazul reprezintă aproximativ un sfert din producția de energie a Uniunii Europene, iar Rusia furnizează în mod obișnuit aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale blocului.
Europa se confruntă cu șocuri economice concomitente cauzate de războiul din Ucraina și cu o creștere a prețurilor la alimente și energie exacerbată de conflict, ceea ce a generat îngrijorări legate de „stagflație” – un mediu cu o creștere economică scăzută și o inflație ridicată.
Berenberg a sugerat că actualele acțiuni vor menține probabil presiunile stagflaționiste în al doilea trimestru din 2022
„O oprire bruscă a livrărilor de gaze rusești către Europa ar putea împinge Europa în recesiune. Impactul precis al unui astfel de embargo imediat asupra gazelor este greu de prevăzut. Calculele potrivit cărora ar scădea nivelul PIB-ului zonei euro în 2023 cu 3 puncte procentuale în raport cu un apel de bază… par a fi puțin prea pesimiste, în opinia noastră, dar ar fi cu siguranță o lovitură majoră pentru activitate până la sfârșitul următorului sezon rece, în primăvara anului 2023”, au declarat Schmieding și Pickering.
Cu toate acestea, o astfel de măsură ar fi, de asemenea, costisitoare pentru Rusia și complicată de pus în aplicare și, deși decizia de a opri fluxurile către Polonia și Bulgaria ar putea întări hotărârea UE de a pune capăt dependenței sale de gazul rusesc, multe state membre se opun unui embargo imediat asupra importurilor.
În timp ce Polonia a anunțat că intenționează să elimine treptat toate importurile de combustibil rusesc până la sfârșitul acestui an, UE intenționează să reducă drastic achizițiile de gaze până la sfârșitul anului 2022, lucrând în același timp pentru o eliminare totală până în 2030.
Ca atare, scenariul de bază al Berenberg este că UE va reduce importurile de gaze cât mai repede posibil fără a risca o penurie fizică, ceea ce va duce probabil la încetarea importurilor în 2024.
„Într-un astfel de caz, prețurile la energie ar rămâne ridicate, dar probabil că nu ar crește în continuare. Europa ar putea digera treptat șocul prețurilor la energie, revenind probabil la o creștere semnificativă în timpul verii, cu excepția cazului în care blocajele legate de COVID-19 din China și penuria de aprovizionare rezultată s-ar agrava mult dincolo de trimestrul al doilea”, au adăugat economiștii.
Cu toate acestea, ei au remarcat că încetarea fluxurilor de gaze rusești rămâne un risc secundar care ar forța probabil unele țări europene să raționalizeze livrările de gaze către anumite zone industriale la sfârșitul anului 2022 sau la începutul anului 2023.