Într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, acesta a vorbit despre realitatea din Justiția din România din ultimii ani. În cartea sa „Noaptea dreptății românești 2009-2020”, acesta face o analiză științifică despre ce s-a petrecut de fapt în parchete și în instanțe, în CSM și în Ministerul Justiției, ce a fost și ce a însemnat colaborarea prin protocoale dintre instituțiile justiției și SRI.

Fostul judecător a fost întrebat despre arhiva SIPA, care conține informări despre judecători și procurori și zeci de mii de dosare și de ce nu a fost atins acest aspect important în cartea sa.

„Exista și în acel timp (n.r arhiva SIPA) în care eu eram director de Resurse Umane, nu era în gestiunea noastră, nu aveam foarte multe contacte cu această arhivă, erau alte direcții în minister cu care colaborau, era vorba de Inspecția Generală și era la chestiunea de zvon când am plecat că începuse să se umble în arhiva SIPA. Ceea ce pot eu sigur să vă spun este că după sosirea doamnei Macovei la minister în decembrie 2004, am fost sunat aproape de miezul nopții de directoarea mea adjunctă de la Resurse Umane și mi-a spus că o comisie formată din 3 oameni printre care și Cristi Dănileț și care era consilier al doamnei Macovei. (…) Mi s-a comunicat că ne-au sigilat birourile direcției de Resurse Umane. Și am întrebat dacă e vreo problemă și mi s-a spus că nu”, a spus Ion Popa.

„Eu am considerat la vremea respectivă ca fiind un abuz”

Acesta consideră că s-a făcut un abuz în serviciu pentru că nimeni n-a justificat de ce au sigilat Direcția de Resurse Umane.

„Eu așa am considerat la vremea respectivă ca fiind un abuz. Nimeni n-a justificat apoi de ce au sigilat Direcția de Resurse Umane pentru că a doua zi dimineață n-a fost nicio problemă și la un moment dat mi s-a spus să desigilăm și să intrăm în birouri. N-am înțeles de ce, probabil tot la fel dintr-o necunoaștere a mecanismelor de funcționare a ministerului, ei gândind că acolo sunt cine știe ce mari secrete. Au confundat probabil arhiva SIPA cu mapele profesionale ale judecătorilor”, a mai spus fostul judecător.

Întrebat dacă nu consideră că arhiva SIPA a fost unul din factorii importanți în curățare, Ion Popa spune că a fost, cel mai probabil, un punct de plecare.

„Cred că a fost probabil un punct de plecare atunci, în primii ani, pentru că de fapt activitatea acestui proiect, de care vorbesc eu în carte, a început în mod consistent după 2009-2011, atunci a început să funcționeze.

Au avut grijă sau au fost nevoiți să-și asigure mai întâi baza legislativă și așa a apărut legea 247/2005 cu așa numita juvelinizare cum a numit-o un reporter de Deutche Welle, și apoi cu resursa umană.

Legea 247 a permis aducerea peste noapte și peste rând a unor procurori de la talpa organizării judiciare, de la parchetele de pe lângă judecătorii, la nivelul central, Parchetul General, direcțiile înființate atunci DNA și DIICOT și chiar la conducerea lor, exemplul cel mai elocvent fiind Laura Codruța Kovesi”, a declarat Ion Popa.

Interviul integral acordat Evenimentului Zilei îl puteți vedea integral AICI.