Atâta timp cât decizia finală aparține statelor membre și se respectă regula unanimității, rezultatul va depinde mereu de calculele politice ale factorilor de decizie la nivel național, arată o analiză publicată de site-ul TRTWorld.

Conform articolului semnat de Mehmet Ugur Ekinci, orice decizie care alimentează percepția dublului standard va submina valorile UE, va perturba armonia europeană și va întări euroscepticismul.

De la 1 ianuarie, Croația a devenit al 27-lea membru al spațiului Schengen. Dar Bulgariei și României, care au intrat în UE cu șase ani înainte de Croația, și au îndeplinit criteriile tehnice pentru a adera la spațiul Schengen încă din 2011, li s-a refuzat aderarea.

În noiembrie 2022, Parlamentul European a sprijinit în mod covârșitor acceptarea Bulgariei și a României în zona fără frontiere, iar la 16 noiembrie, Comisia a cerut Consiliului să accepte cele două națiuni, alături de Croația, în spațiul Schengen „fără nicio altă întârziere” . Cu toate acestea, la votul Consiliului din 8 decembrie, cele două țări au fost blocate de Austria și Țările de Jos.

Blocaj motivat politic

Partidul majoritar din coaliția de guvernământ a Austriei, Partidul Popular (OVP), s-a opus candidaturii Bulgariei și României la Schengen, motivând că nu sunt pregătite să securizeze granițele UE. Atitudinea OVP, formațiune conservatoare, rezonează bine cu nivelul ridicat de euroscepticism din societatea austriacă.

Mulți observatori au comentat că, prin această poziție, OVP s-a adresat, de fapt, electoratului de dreapta, înainte de viitoarele alegeri.

Între timp, veto-ul austriac este folosit ca pârghie. pentru a pune presiune pe UE în ceea ce privește revizuirea politicilor de control la frontieră și ale celor de azil. Invocând numărul tot mai mare de solicitanți de azil care sosesc în Austria, Viena a formulat mai multe solicitări, cum ar fi introducerea unor proceduri rapide de azil la granițele UE. Pentru veto-ul olandez, argumentul forte au fost corupția și crima organizată.

Prin încetarea publicării rapoartelor MVC pentru Bulgaria în 2019 și pentru România în 2022, Comisia a recunoscut, oficial, că cele două țări îndeplinesc criteriile UE în materie de statul de drept, lupta împotriva corupției și crima organizată. De fapt, decizia Olandei a fost influențată de atmosfera puternică anti-imigrație din această țară, susținută de formațiunea de opoziție, de dreapta, PVV.

Croația, măsurată cu alt taler

Având în vedere preocupările Austriei cu privire la migrația ilegală, aderarea Croației la Schengen nu este lipsită de riscuri. Croația nu este situată doar pe ruta Balcanilor de Vest, una dintre principalele căi de migrație către UE, dar are și o graniță de 1.350 km, sensibilă din punct de vedere geografic, cu trei țări din afara UE (Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru).

În ceea ce privește preocuparea Țărilor de Jos privind corupția din România și Bulgaria, diferența dintre Croația și cele două este cel mult neglijabilă. În Indicele de percepție a corupției Transparency International pentru 2021, Croația (locul 63) este clasată puțin mai sus decât România și Bulgaria (locul 66 și, respectiv, 78). Aceste preocupări ar fi trebuit să blocheze și intrarea Croației în spațiul Schengen.

Cu toate acestea, motivul invocat pentru respingerea României și Bulgariei nu s-a aplicat Croației, care a fost admisă fără nicio rezistență populistă. Acest lucru s-a datorat, probabil, atitudinii favorabile a UE față de Balcanii de Vest. Provocările geopolitice tot mai mari, cum ar fi pandemia de Covid-19 și atacul Rusiei asupra Ucrainei, au determinat UE să accelereze integrarea Balcanilor de Vest în structurile comunitare.

La ce să ne așteptăm

În ciuda apelurilor repetate ale unor state membre, este puțin probabil ca UE să readucă pe ordinea de zi aderarea la Schengen a Bulgariei și a României. Președinția suedeză a UE a declarat deja că nu va face eforturi pentru acest lucru, până când Austria și Țările de Jos nu-și vor schimba poziția.

În ceea ce privește Țările de Jos, nu se așteaptă o schimbare de poziție, până când Comisia nu va declara procesele MCV ca fiind finalizate. În aceste condiții, Bulgaria și România vor trebui să aștepte, iar cetățenii lor vor continua să se confrunte cu probleme în timp ce călătoresc în țări din spațiul Schengen și să suporte pierderi economice semnificative în comerțul exterior și turism.

Totul se reduce la calculele politice

Admiterea Croației și respingerea Bulgariei și României este un alt exemplu tipic al faptului că, în afacerile UE, îndeplinirea de către o țară a criteriilor de referință predeterminate nu garantează neapărat atingerea rezultatului dorit.

Atâta timp cât decizia finală aparține statelor membre și se respectă regula unanimității, rezultatul va depinde de calculele politice ale factorilor de decizie la nivel național. Iar orice decizie care alimentează percepția dublului standard va submina valorile UE, va perturba armonia europeană și va întări euroscepticismul.