Marea majoritate a băncilor la nivel mondial au posibilitatea să reziste în aproape toate scenariile economice determinate de pandemia de COVID-19 având în vedere că, la momentul intrării în criză, sistemul bancar global dispunea de rezerve de capital și era mult mai solid decât în urmă cu 12 ani, potrivit raportului Global Banking Annual Review 2020 lansat astăzi de către McKinsey & Company.

Probleme imense în sistemul bancar

Global Banking Annual Review este publicația bancară emblemă a firmei de consultanță McKinsey. Raportul pentru anul 2020 este cea de-a zecea ediție a publicației și se bazează pe cunoștințele și expertiza diviziei globale de Practică Bancară a McKinsey.

Totodată, McKinsey se așteaptă ca majoritatea instituțiilor bancare să aibă nevoie de cel puțin cinci ani ca să revină la nivelul rentabilității capitalului (ROE) din 2019 cu condiția să depună eforturile necesare în ceea ce privește productivitatea și gestionarea capitalului. Instituțiile cu o viziune clară vor vedea rezultate chiar mai rapid.

Criza din 2008 a fost generată de domeniul serviciilor financiare. Criza actuală, însă, este una a economiei reale, iar băncile sunt afectate economic alături de alte sectoare ale societații. Totodată, băncile au un rol important în a ajuta societatea să treacă peste criză prin sprijinul oferit statului, companiilor și cetățenilor.

De fapt, criza reprezintă cel mai mare test de stres pentru bănci, un test căruia până în prezent îi fac față, demonstrând că sunt flexibile și au viziune. Impactul acestui an, fără rolul pe care industria bancară l-a jucat, ar fi probabil mult mai profund.

Pandemia, adevărat test pentru bănci

McKinsey anticipează că pentru bănci pandemia va fi un test care va evolua în două etape în lunile și anii care vor urma. În prima fază, probabil până la sfârșitul anului 2021, vor apărea pierderi mari cauzate de creditele neperformante – totuși, estimările arată că aproape toate băncile și sistemele bancare vor supraviețui.

Apoi, pe fondul unei reveniri ușoare la nivel global, băncile se vor confrunta cu dificultăți în privința desfășurării operațiunilor – această etapă ar putea persista după 2024. Într-o scenariu economic cu redresare mailentă, rentabilitatea capitalului la nivel global este preconizată să nu revină în următorii cinci ani la nivelurile dinainte de această criză.

În funcție de scenariu, venituri cumulate între 1,5 și 4,7 trilioane de dolari ar putea să dispară între 2020 și 2024. În scenariul de bază al McKinsey, se vor pierde venituri de 3,7 trilioane de dolari – o sumă care nu se va întoarce și care reprezintă echivalentul veniturilor industriei pentru o perioadă de peste jumătate de an.

În majoritatea scenariilor, băncile din America de Nord ar putea înregistra o scădere mai rapidă a rentabilității capitalului și o revenire mai puternică decât băncile din Europa.

O lecție esențială pe care băncile o pot învăța din criza precedentă (2008) este că trebuie să acționeze rapid. Raportul McKinsey prezintă trei pârghii de care băncile le pot folosi: creșterea veniturilor, gestionarea costurilor și un management mai bun al capitalurilor proprii. Revenirea la nivelurile de rentabilitate a capitalului de dinainte de criză va necesita un efort semnificativ, dar realizabil.

Importanța care se va da fiecăreia dintre aceste trei pârghii va depinde în funcție de regiune. O revenire pe termen scurt va necesita și mai multă muncă în regiuni precum Europa, care s-a confruntat deja cu provocări în ceea ce privește profitabilitatea, marje scăzute și niveluri de rentabilitate a capitalului cu mult sub costul capitalului propriu.

Alexandru Filip, Managing Partner al biroului McKinsey & Company din București:

‘’Raportul nostru despre sistemul bancar global din 2020 anticipează că pandemia va reprezenta în lunile și anii următori o problemă în două etape pentru bănci. Inițial, va avea impact asupra riscului, iar apoi va aduce provocări asupra operațiunilor și presiune asupra veniturilor.

Criza COVID-19 i-a găsit pe români într-o poziție financiară fragilă și multe companii au fost nevoite să se reinventeze în moduri la care nimeni nu se aștepta în urmă cu câteva luni. În acest context, băncile locale pot avea un rol important în îndrumarea clienților lor – atât persoane fizice, cât și companii – spre redresare economică, în timp ce se reinventează și împing mai departe agenda de digitalizare.

De asemenea, penetrarea serviciilor financiare din România se află în continuare în urma altor țări din Europa Centrală și de Est ceea ce înseamnă oportunități suplimentare de dezvoltare pentru băncile pregătite să le susțină. Printre elementele care pot genera creștere se numără produsele adaptate nevoilor și comportamentelor în schimbare ale clienților, consultanță adecvată sau servicii digitale îmbunătățite”.

Pe termen lung, băncile trebuie să-și regândească agenda în moduri pe care puțini le luau în considerare acum nouă luni. McKinsey prezintă trei aspecte esențiale care pot situa băncile pe un nivel superior în raport cu tendințele care se conturează:

Băncile au nevoie să adopte elementele de viteză și agilitate pe care le-au descoperit de curând; trebuie să identifice ceea ce a funcționat bine în felul în care au reacționat în această criză și să găsească modalități de a păstra aceste practici. Băncile pot viza patru obiective: instituționalizarea unor modele noi de luare a deciziilor, atenția oferită clientului, integrarea unor reguli generale noi pentru utilizarea datelor, regândirea muncii pentru echipe agile și aflate la distanță.

Un alt aspect esențial este ca băncile să își regândească fundamental modelul de business pentru a susține o perioadă lungă de rate cu dobânzi de zero la sută, provocări economice sau cerere mai mică, adoptând în același timp idei și practici din domeniul fintech.

Băncile trebuie să aducă în prim-plan impactul mai larg pe care îl au. Băncile trebuie, și ele, să adreseze problemele de mediu, sociale și de administrație și să colaboreze cu comunitățile din care fac parte pentru a-și transforma relația cu societatea. Acesta este momentul în care băncile se pot afirma ca având un rol dublu: sursă de stabilitate în contextul schimbărilor pandemiei și de pilon al societății.