Parlamentul European a adoptat, recent, o rezoluţie prin care şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la evoluţiile din Ungaria, în contextul deţinerii preşedinţiei Consiliului UE, în a doua parte a anului 2024.
A permite Ungariei să dețină președinția Consiliului UE ar echivala cu o amenințare la valorile fundamentale ale UE, la integritatea instituțională și legitimitatea sa democratică, comentează EuObserver.
Publicația amintește că, din 2010, premierul Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, au subminat sistematic principiile și instituțiile care stau la baza guvernării democratice.
Viktor Orbán și partidul său au făcut tot posibilul pentru a reduce valorile UE, cum ar fi libertatea academică, egalitatea de gen și drepturile LGBTI+, copiind legea rusă care interzice vizibilitatea comunității LGBTI+ în spațiile publice.
Un principiu de bază al oricărei democrații sunt alegerile libere și corecte. Sub conducerea lui Orbán, această normă democratică s-a erodat dramatic. Legile electorale au fost manipulate, iar pluralismul din mass-media a fost suprimat. La cele mai recente alegeri naționale, OSCE a concluzionat că în Ungaria a existat o „lipsă fundamentală a unor condiții de concurență echitabile”. Din aceste motive, Parlamentul European a concluzionat, anul trecut, că Ungaria este o autocrație electorală.
Există două probleme majore
Dacă Ungaria ar aplica acum pentru a adera la UE, nu ar îndeplini criteriile de la Copenhaga. Ungaria nu poate asigura președinția Consiliului. Pe lângă parodia simbolică a unui stat autocratic care va prezida una din instituțiile de bază ale UE, există două probleme majore. Prima este că există un conflict clar de interese.
După ani de provocări ale Budapestei, se iau, în sfârșit, măsuri ferme împotriva Ungariei. Noul mecanism de condiționare bugetară, instituit special pentru a preveni nerespectarea statului de drept, a fost folosit pentru a refuza țării miliarde din fondurile UE. Acțiunile de încălcare a dreptului comunitar au dus la noi sancțiuni. Și, desigur, o procedură conform articolului 7 este în desfășurare.
A lăsa Ungaria să dețină președinția Consiliului UE ar însemna ca Ungaria să prezideze summit-uri cu propria sa degradare democratică. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, credibilitatea consiliului ar fi serios subminată. A doua problemă este că Ungaria ar putea folosi președinția pentru a submina cooperarea europeană în domenii-cheie, cum ar fi azilul și migrația. Deocamdată, guvernul Fidesz amenință cu veto decizii cruciale ale UE, cum ar fi ajutorul pentru Ucraina. Puterea de stabilire a agendei, care vine odată cu președinția consiliului, ar crește marja lor de manevră în astfel de domenii.
Trei soluții posibile
Atunci, ce se poate face? Comisia Meijers a publicat recent un raport în care sugerează trei răspunsuri posibile. Prima opțiune, cea mai blândă, ar fi ca Ungaria să nu prezideze ședințele despre încălcarea valorilor fundamentale ale UE și să renunțe la rolurile reprezentative față de alte state membre (partenerii „Troicii”). Deși acest lucru ar necesita cooperarea Ungariei, acesta ar putea fi un compromis.
A doua opțiune ar fi ca statele membre din Consiliul UE să schimbe ordinea președințiilor Consiliului pentru a amâna președinția Ungariei. Cel mai puternic răspuns ar fi ca statele membre din Consiliul European să folosească articolul 236 din Tratatul privind funcționarea UE pentru a schimba regulile privind președinția Consiliului. Ei ar putea adopta o nouă regulă, care să insiste că statele membre cărora li se aplică procedurile articolului 7 nu pot asigura președinția Consiliului. A permite Ungariei să-și asume președinția Consiliului UE amenință valorile fundamentale ale UE, integritatea instituțională și legitimitatea sa democratică.