Motivul pentru care Ungaria a ajuns țară „neprietenoasă”
Rusia a adăugat Ungaria pe lista așa-numitelor țări neprietenoase din cauza aderării acesteia la sancțiunile europene. Acest lucru a fost declarat de ambasadorul rus în Ungaria, Evgheni Stanislavov, într-un interviu acordat RIA Novosti, scrie Pravda.
Stanislavov a declarat că, în pofida încercărilor Ungariei de a-și apăra propriile interese, care deseori contrazic politica UE, „rămâne faptul că Ungaria a semnat toate pachetele de sancțiuni antirusești ale Bruxelles-ului și este obligată să le aplice cu strictețe”.
El a adăugat că Budapesta dă dovadă de o poziție pragmatică, pe care încă nu are de gând să o abandoneze „chiar și sub presiunea aliaților săi din UE și NATO”.
Rusia a inclus mai multe țări pe lista țărilor neprietenoase
Ambasadorul a spus că Federația Rusă „menține deschise canalele de dialog de dragul păstrării bagajului de evoluții pozitive acumulate în ultimii ani”.
Trebuie remarcat faptul că Ungaria a fost inclusă pe lista rusă a țărilor neprietenoase în luna martie a anului trecut, alături de toate țările UE, G7 și Ucraina.
Atunci Rusia a extins lista, la cererea lui Vladimir Putin, adăugând toate țările UE, Statele Unite, Regatul Unit, Japonia și alte aproximativ 20 de țări.
Ungaria se opune în mod constant sancțiunilor împotriva Federației Ruse și, de asemenea, nu oferă asistență militară Ucrainei.
Poziție controversată a Ungariei
Presa ucraineană amintește că administrația premierului ungar Viktor Orban a declarat că, în pofida mandatului de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, emis de Curtea Penală Internațională, Ungaria nu îl va aresta pe liderul rus dacă acesta va veni în țară.
De asemenea, este menționat faptul că premierul ungar Viktor Orban a făcut în repetate rânduri declarații pro-rusești cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
În special, el a declarat recent că țara sa „se învecinează cu rușii” în est, când, de fapt, Ungaria nu se învecinează cu niciun teritoriu rusesc, ci cu Ucraina.
Orban a susținut, de asemenea, controversatul „plan de pace” al Chinei, care a fost criticat de Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană.