Anul trecut, consumul în Ungaria a recuperat 2 puncte procentuale din decalajul față de media UE, în timp ce în 2021 a ajuns doar la 70% din media UE, care a crescut deja la 72% în 2022, potrivit datelor Eurostat ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că Ungaria are a doua cea mai proastă cifră din UE, scrie Nepszava.
România a depășit Ungaria la consumul pe cap de locuitor
Atât în 2021, cât și anul trecut, doar bulgarii au consumat mai puțin decât ungurii, unde consumul individual a ajuns la 67% din media UE. Simplificând, acest lucru înseamnă că gospodăriile maghiare sunt pe locul doi în topul celor mai sărace din UE. Acest lucru este valabil doar pentru medie, pentru că există o variație uriașă în cadrul unei țări.
Consumul maghiar este la același nivel cu cel al Slovaciei, unde statisticienii au măsurat 73% față de media UE, deși trebuie remarcat faptul că, de ani de zile, există o dezbatere între experți cu privire la calitatea datelor slovace. Alte experiențe nu confirmă o performanță atât de slabă a Slovaciei, nici în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, nici în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Vine apoi Croația (75%), care este urmată de Grecia (78%).
Dintre foștii concurenți din regiune, cehii au cea mai slabă performanță, dar chiar și acolo achiziția de bunuri de consum pe cap de locuitor atinge 83% din media UE, urmați de polonezi cu 86% și de români cu 88%.
De altfel, în ultimii ani, România a depășit deja Ungaria la consumul pe cap de locuitor, dar faptul că a reușit să învingă celelalte țări din Grupul de la Vișegrad este o realizare majoră. Sursa citată punctează că Ungaria este „la ani-lumină distanță” de România, în ceea ce privește prosperitatea.
La vârful clasamentului rămâne Luxemburg
Luxemburg se află de ani de zile în fruntea listei, cu un consum cu 38% (138%) peste media UE, urmat de Germania (119%) și Austria, unde consumul pe cap de locuitor este de 118% din media UE.
În acest an, indicatorul maghiar s-a îmbunătățit cu două puncte procentuale, ceea ce, dacă se va menține și în anii următori, ar ajunge la media UE în 14 ani, iar pentru a atinge standardele austriece ar mai fi nevoie de încă 9 ani. Cu alte cuvinte, în ritmul actual de dezvoltare, decalajul Ungariei față de Austria este de 25 de ani, similar cu cel de la schimbarea de regim din 1990.
Problema este în mod clar legată de modelul economic maghiar, deoarece fostele state baltice, care au optat pentru o modernizare rapidă, sunt deja la 80% din consumul mediu din Uniunea Europeană, în timp ce Lituania a ajuns practic din urmă UE, consumul său pe cap de locuitor a ajuns la 95% din media UE, ceea ce reprezintă o realizare strălucită pentru o economie ex-sovietică, punctează sursa citată.
