O furtună perfectă de şocuri loveşte economia ungară

Un raport realizat recent de Oxford Economics arată că „o furtună perfectă de şocuri loveşte economia ungară“, iar „riscurile unui scenariu mai sever sunt în creştere”.

Datele au apărut în contextul în care Ungaria se confruntă cu cea mai ridicată inflaţie din UE în afara statelor baltice, iar moneda cu cel mai rapid ritm de depreciere şi se confruntă cu perspectiva unei recesiuni anul viitor, conform datelor preluate de bbj.hu

Poziția Ungariei este mai fragilă decât cea a ţărilor vecine din Europa Centrală

De asemenea, poziția Ungariei este mai fragilă decât cea a ţărilor vecine din Europa Centrală din cauza deficitelor fiscal şi extern ridicate şi volumului mai mare de datorii externe în valută.

Toate acestea au sporit lipsa de încredere în forint, care a pierdut 13% din valoare până acum în acest an, scrie sursa menționată.

„Dezechilibrul extern în creştere puternică al Ungariei face economia acesteia deosebit de vulnerabilă. Iar datoria externă denominată în dolari şi euro a Ungariei se situează peste cea a ţărilor vecine, însemnând că aceasta suferă disproporţionat de pe urma deprecierii monetare”, arată raportul Oxford Economics.

Totodată, experţii Congresului economic OEES avertizează că încrederea a scăzut în moneda Poloniei, iar inflația și declinul investițiilor private sunt rezultate ale credibilităţii reduse a ţării, potrivit Warsaw Voice.

„Credibilitatea economică este un fel de bun public care trebuie susţinut, nu distrus. Când puterea publică pierde credibilitatea economică, aceasta recurge la propagandă şi mituirea grupurilor importante intereselor politice. Aceasta duce la o scădere a încrederii în moneda locală şi la inflaţie, la diminuarea rezilienţei economiei la diverse şocuri, fiind de asemenea unul dintre factorii responsabili pentru nivelul foarte scăzut al investiţiilor private în economia poloneză din ultimii ani”, a explicat profesorul Jerzy Hausner, fost vicepremier, în prezent preşedinte OEES.

Credibilitatea economică a Poloniei a scăzut semnificativ în perioada 2019-2021

O consecinţă a acestui declin este persistenţa inflaţiei şi eficienţa scăzută a măsurilor antiinflaţioniste, în special politica monetară. Astfel, experţii sugerează şi cum poate fi reclădită credibilitatea economică a Poloniei.

Una din recomandări priveşte banca centrală, care ar trebui să-şi concentreze comunicarea pe problema readucerii preţurilor la niveluri stabile, şi nu să se implice în dispute politice.

Experţii Congresului economic OEES arată că polonezii sunt din ce în ce mai pesimişti cu privire la viitorul lor. Un sondaj recent relevă că în doar o lună procentul celor care sunt pesimişti cu privire la viitor a crescut cu până la 11%. Până la 43% dintre polonezi sunt extrem de pesimişti. 56% dintre participanţii la sondaj declară de asemenea că trăiesc mai rău decât cu un an în urmă, iar până la 77% se tem să nu-şi piardă locul de muncă.