Anunțul potrivit căruia Federația Maghiară de Fotbal ar fi primit acordul din partea UEFA, de a arbora simbolul „Ungariei Mari”, la partidele oficiale ale naționalei sale de fotbal, i-a luat prin surprindere pe mulți români.

Istoricul ardelean Ioan Aurel Pop, care este și președintele Academiei Române, a explicat ce se ascunde în spatele cererii și simbolismului pretins de partea maghiară.

Nu doar România a fost mare

Istoricul ardelean Ioan Aurel Pop a relatat ce se ascunde în spatele cererii și simbolismului pretins de partea maghiară: „Trăim într-o parte a lumii în care țările visează să fie mari, să-și lărgească teritoriul.

Nu doar România a fost mare, nu doar Ungaria se visează mare, dar avem și cazul Albaniei Mari sau pe cel al Bulgariei Mari. Personal, în cazul nostru nu agreez expresia România Mare, ci pe cea de România reîntregită. De aceea se poate spune că durerile noastre se regăsesc și în cazul vecinilor noștri!”, deschide cunoscutul istoric descifrarea sensibilului caz.

Ungurii nu și-au schimbat poziția

Oficialul apreciază însă că, dintre toate popoarele din regiune, ungurii au fost cei mai constanți pe acest subiect, cel al ideii patriotic-națională: „Indiferent de regimul politic care le-a condus țara, fie că a fost vorba despre extrema stângă, cum a fost cazul lui Bela Kun, la finele Primului Război Mondial, fie extrema dreaptă a lui Horthy, din perioada interbelică și din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ungurii nu și-au schimbat acest deziderat, potrivit căruia ar fi un neam cu un cuvânt greu de spus.

Ei își învață copiii la școală că ungurii au fost în această regiune un factor culturalizator, de primă mărime, că ei au fost cei care au adus lumina și au reprezentat elementul de civilizație în bazinul carpatic.

Și au și alte terminologii care nu se mai folosesc în istorie, încă din veacul al XIX-lea. Vă spun asta după ce am mai citit, fiindcă cunosc limba ungară, unele manuale de istorie a maghiarilor din școlile din Ardeal, acolo unde predarea se face exclusiv în limba lor maternă. Din partea statului român, nu știu dacă îi mai controlează cineva!”, mai susține președintele Academiei Române, potrivit Impact.

Nimeni nu le spune adevărul generațiilor viitoare de maghiari

În plus, Ioan Aurel Pop amintește că, în istorie, Regatul maghiar vecin a avut, cu secole în urmă, și peste 350.000 de kilometri pătrați, datorită alianțelor de familie sau militare: „Să ajungi de la 350.000 de kilometri pătrați, la o țară de doar 93.000 de kilometri pătrați, nu e deloc ușor.

Fiindcă astăzi nu mai există în interiorul Ungariei nici Croația, nici regiuni din Slovacia sau Ucraina, nici Voievodina și nici Transilvania, care rămâne indiscutabil perla coroanei. Dar nimeni nu le spune generațiilor viitoare de maghiari, la școală, că, nicăieri, în aceste regiuni, ungurii nu au fost niciodată factorul majoritar”, mai arată Ioan Aurel Pop.