Nervii sunt întinși la maxim în nordul Kosovo, unde, miercuri, sute de manifestanţi etnici sârbi s-au adunat în faţa Primăriei Zvecan, puternic protejată de KFOR cu sârmă ghimpată şi o barieră de metal. Un steag al Serbiei, de 200 de metri, desfăşurat din centru şi până la primărie.

Tensiuni au loc în continuare, în Kosovo, unde sute de manifestanţi etnici sârbi s-au adunat din nou, în urma unor ciocniri – amplu condamnate de către puteri din Occident -, soldate cu 30 de răniţi în rândul militarilor din cadrul Forţei NATO KFOR, relatează AFP.

Militari NATO au încercuit sediul primăriei şi au consolidat apărarea acesteia cu sârmă ghimpată şi o bartieră de metal, potrivit unui jurnalist AFP.

Manifestanţii – calmi pentru moment – au desfăşurat un steag uriaş sârbesc – cu o lungime de peste 200 de metri -, din centrul oraşului şi până la primărie.

Etnicii sârbi au boicotat alegerile

De câteva zile, situaţia este foarte tensionată în această regiune – care merge din criză în criză de ani de zile.

Numeroşi membri ai comunităţii etnice sârbe – majoritară în patru oraşe din nordul Kosovo – nu recunosc autoritatea Priştinei şi sunt loiali Belgradului.
Etnicii sârbi au boicotat alegerile muncipale care au avut loc în aprilie – ceea ce a condus la alegerea unor primari etnici albanezi, în condiţiile unei participări la vot de 3,5%.

Instalarea la putere a acestor primari, săptămâna trecută, de către Guvernul kosovar, a aprins fitilul.

Trei vehicule blindate ale Forţelor Speciale din cadrul poliţiei kosovare – a căror prezenţă continuă să-i înfurie pe etnicii sârbi – erau parcate în faţa primăriei.
Manifestanţii cer plecarea atât a primarilor etnici albanezi, pe care-i consideră ”ilegitimi”, cât şi a poliţiei kosovare.

Washingtonul amenință cu retragerea sprijinului diplomatic

NATO a anunţat marţi că trimite noi forţe, după rănirea luni a 30 de militari în ciocniri violente cu manifestanţi etnici sârbi.

În rândul protestatarilor, Belgradul a anunţat 52 de răniţi. Serbia – susţinută de Rusia şi China – nu a recunoscut niciodată independenţa proclamată în 2008 de către fosta provincie, la zece ani de la un război sângeros între forţe sârbe şi rebeli separatişti albanezi.

Uniunea Europeană (UE), care face oficiul de mediator între cei doi foşti inamici, îndeamnă cele două părţi la o ”dezamorsare a tensiunilor, imediat şi fără condiţii”.

Statele Unite – aliatul istoric al Kosovo, căruia îi apără independenţa – l-au acuzat pe premierul kosovar Albin Kurti de faptul că se face vonovat de această criză.

Secretarul de Stat american Antony Blinken a acuzat că decizia lui Albin Kurti cu privire la instalarea primarilor etnici albanezi a ”agravat puternic şi inutil tensiunile”.

Washingtonul a exclus Kosovo dintr-un program multinaţional de exerciţii militare – o prima sancţioune americană aplicată Priştinei.

Statele Unite ameninţă să pună capăt susţinerii diplomatice a recunoaşterii internaţionale a acestei ţări din Balcani.

Războiul din Kosovo, în care trăiesc 1,8 milioane de locuitori, marea majoritate albanezi, s-a încheiat în 1999 în urma unei campanii de bombardamente NATO, condusă de către Statele Unite.

Minoritatea etnică sârbă este alcătuită din aproximativ 120.000 de oameni – dintre care o treime locuiesc în nordul Kosovo.