NATO a anunțat că este pregătită să disloce şi mai multe trupe în Kosovo pentru a calma violenţele în nordul polarizat etnic, a declarat joi secretarul general al Alianţei, precizând că primii 700 de militari suplimentari sunt în drum spre Kosovo, transmite Reuters.

„NATO va rămâne vigilentă. Vom fi acolo pentru a asigura un mediu sigur şi, de asemenea, pentru a calma şi reduce tensiunile”, le-a declarat Stoltenberg reporterilor în marja reuniunii de la Oslo a miniştrilor de externe din statele aliate.

Tulburările din nordul Kosovo s-au intensificat de când primari etnici albanezi s-au instalat în zona cu majoritate sârbă după alegerile din aprilie boicotate de sârbi. SUA şi aliaţii lor au criticat Priştina pentru această decizie.

Încă 700 de militari

NATO a decis să îşi întărească misiunea KFOR de 4.000 de membri cu încă 700 de militari după ce 30 dintre membrii acesteia şi 52 de etnici sârbi au fost răniţi luni.

Stoltenberg a calificat violenţele împotriva militarilor NATO drept „total inacceptabile” şi a spus că aliaţii pregătesc forţe suplimentare pentru cazul în care NATO va trebui să trimită noi întăriri în regiune.

„Mesajul nostru atât către Belgrad, cât şi către Priştina este că trebuie să se implice cu bună-credinţă în dialogul facilitat de UE”, a subliniat secretarul general.

Premierul kosovar și-a anulat vizita la Bratislava

Revoltele violente din nordul Kosovo, al căror bilanț de marți a adăugat peste 50 de civili și 30 de soldați NATO răniți, nu au lăsat o panoramă clară a regiunii. O escaladare a situației ar putea fi permanentă.

După un nou val de retorici belicoase din partea liderilor Serbiei și Kosovo, tot mai multe voci cred că escaladarea riscă să fie permanentă. Și asta tocmai când NATO, Statele Unite și Uniunea Europeană încearcă să stingă toate focarele de conflict din cauza războiului din Ucraina.

Albin Kurti și Aleksandar Vučić, prim-ministrul kosovar și, respectiv, președintele sârb, au avut ocazia, miercuri, să calmeze lucrurile. UE pusese pe masă posibilitatea unei întâlniri între cei doi la Bratislava pentru a aborda divergențele lor și a se reorienta asupra planului european de normalizare a relațiilor despre care se discută încă de anul trecut. Dar întâlnirea nu va avea loc. „Călătoria (lui Vučić) la Bratislava a fost anulată din cauza situației și nici măcar nu a fost luată în considerare întâlnirea”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului sârb pentru El Periodico.

Realitatea este că, în criza din Kosovo, un teritoriu legat anterior de Serbia (și a cărui independență nu este recunoscută de Belgrad), crize multiple și eșecuri geostrategice vechi și noi se suprapun astăzi. Unele au un caracter global; altele sunt regionale. De exemplu, lupta dintre cei doi lideri naționaliști, Vučić și Kurti, a căror hotărâre i-a determinat recent să intervină în nordul Kosovo aproape fără a-și consulta aliații. Dar, pe lângă asta, există și nervozitatea liderului sârb, care suferă proteste continue împotriva lui în propria sa țară. Un moment de fragilitate pe care Kurti nu l-a ratat pentru a încerca să impună cu forța primarii albanezi aleși în nişte alegeri controversate și pe care sârbii kosovari le resping (au votat doar 3%), fapt care a fost declanșatorul revoltelor și a provocat condamnarea occidentală a inițiativei lor.