Ambasada SUA și-a reiterat angajamentul pentru BiH, stat suveran cu două entități și trei popoare constitutive.

„Înaltul Reprezentant al comunității internaționale în BiH, Christian Schmidt, a dat partidelor șase săptămâni pentru a se angaja într-un dialog constructiv pentru rezolvarea problemelor urgente de funcționare și împărțire a puterii.

Acest interval de timp trebuie utilizat pentru acest obiectiv și nu pentru schimbul de acuzații incendiare sau periclitarea Acordului de pace de la Dayton” – se menționează în comunicatul Ambasadei SUA la Sarajevo.

Comunicatul ambasadei americane a venit după ce liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, Dragan Čović, a declarat că va ști, în mod adecvat și în conformitate cu toate mijloacele politice și juridice, să protejeze egalitatea constituțională a poporului croat și a reprezentanților lui legitimi.

Tot în Balcani: Serbia și Kosovo sunt la un pas de război

Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia au atins cote maxime. Ambele părți au desfășurat trupe în apropiere de frontiera comună.

Starea de conflict între Kosovo şi Serbia a crescut şi mai mult luni, după decizia Belgradului de a desfăşura patru vehicule blindate ale armatei lângă graniţa cu fosta sa provincie. Serbia acuză Kosovo de „provocări” după ce Pristina a interzis intrarea pe teritoriul său a vehiculelor cu plăcuţe de înmatriculare sârbe.

Belgradul a decis duminică să ridice nivelul de alertă al armatei sale în zona de frontieră. Avioanele de luptă sârbe au survolat de mai multe ori zona de frontieră sâmbătă şi duminică. Televiziunea de stat sârbă (RTS) a difuzat luni imagini cu aceste blindate, precum şi cu elemente ale armatei sârbe echipate cu arme automate, precizând că se aflau la 2 km de graniţa cu Kosovo.

Serbia acuză Kosovo de provocări

La Pristina, prim-ministrul albanez Edi Rama, aflat în vizită la Kosovo, a descris acţiunile Belgradului ca „manevre militare teatrale”, declarându-se convins că „dialogul este singura soluţie”.

Serbia acuză Kosovo vecin de „provocări” după desfăşurarea recentă a forţelor speciale ale acestuia în apropierea a două posturi de frontieră din nordul Kosovo, Jarinje şi Brnjak. Sârbii sunt majoritari în nord şi refuză autoritatea guvernului de la Pristina. Această desfăşurare a trupelor, care a provocat furia sârbilor, a urmat după decizia guvernului din Kosovo de a interzice intrarea pe teritoriul său a vehiculelor cu plăcuţe de înmatriculare sârbe şi de a le înlocui cu plăci kosovare temporare, o „măsură de reciprocitate”, afirmă Pristina.

Sute de sârbi au protestat de atunci împotriva acestei decizii şi au blocat traficul cu camioane pe drumurile ce duc la două puncte de trecere a frontierei. Punctele de trecere a frontierei dintre Serbia şi Kosovo, un teritoriu de 1,8 milioane de locuitori populat majoritar cu albanezi, sunt desemnate drept „pasaje administrative” de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa proclamată în 2008 de fosta sa provincie.

Ulterior, guvernul de la Prișina a decis că își va amâna planul cu o lună și că va începe implementarea lui de la 1 septembrie.