Tensiunile dintre Serbia și Kosovo se adâncesc. NATO a respins cererea de desfășurare a trupelor

Preşedintele sârb a transmis duminică, 8 ianuarie, că NATO a refuzat cererea Belgradului de a desfăşura 1.000 de membri ai personalului de securitate şi militar sârb în Kosovo. Autoritățile din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord spun că decizia a fost luată pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre cele două ţări.

De asemenea, Aleksandar Vučić a subliniat că misiunea NATO în Kosovo (n.red. KFOR) a declarat că „consideră că nu este nevoie de întoarcerea armatei sârbe pe teritoriul Republicii Kosovo”, conform informațiilor transmise de politico.eu

O rezoluţie din iunie 1999 a Consiliului de Securitate al ONU permite desfăşurarea de personal militar sârb în zone sensibile, cum ar fi bisericile şi localităţile cu majoritate sârbă, cu condiţia ca KFOR să aprobe desfăşurarea.

În decembrie, Belgradul a solicitat NATO autorizaţia de a desfăşura trupe în ţara vecină Kosovo, în urma unei serii de confruntări violente între autorităţile kosovare şi sârbii care locuiesc în regiunea de nord a ţării.

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, la un deceniu după războiul din 1998-1999, în care NATO a bombardat Iugoslavia, care includea Serbia şi Muntenegru, pe fondul violenţelor etnice împotriva albanezilor kosovari. Peste 10.000 de sârbi locuiesc în Kosovo, mulţi dintre ei opunându-se independenţei faţă de Serbia.

9 țări și-au retras recunoașterea independenței Kosovo

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a transmis anterior că nouă țări și-au retras recunoașterea independenței Kosovo.

„Suntem mici, dar așa cum stau lucrurile în lume, nu mai puțin de 106 țări nu recunosc independența Kosovo. Nouă dintre ele și-au retras recunoașterea: Somalia, Burkina Faso, Gabon, Gabon, Eswatini, Libia, Guineea, Antigua și Barbuda, Sfânta Lucia, Maldive”, a declarat președintele Serbiei,  Aleksandar Vucic, în discursul său anual din capitala Belgrad.

„Îl așteptăm pe al zecelea. Un total de 94 recunosc fără echivoc, trei țări nu sunt clare”, a spus el, adăugând că provocările privind Kosovo vor rămâne în 2023.

„Ne așteaptă provocări dificile în ceea ce privește Kosovo. Abia am păstrat pacea… nu am făcut nicio mișcare unilaterală…”, a adăugat el.

Kosovo, locuit predominant de albanezi, s-a desprins de Serbia în 1999 și și-a declarat independența în 2008. El aspiră la aderarea la UE și urmărește să obțină un regim fără vize pentru zona UE.