Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că suspendarea de către Rusia a participării la Tratatul Noul START sau START III, ultimul tratat de dezarmare nucleară încă în vigoare între Rusia şi SUA, înseamnă „destructurarea” întregii arhitecturi asupra controlului armamentelor.
Jens Stoltenberg regretă decizia Moscovei
„Regret decizia anunţată de Rusia astăzi de a suspenda participarea sa la tratatul Noul Start”, a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă la sediul NATO din Bruxelles, după ce mai devreme preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul adresat parlamentului, că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul New START (Noul START, Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice) cu Statele Unite, ce limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două părţi.
„În ultimii ani, Rusia a încălcat şi a ieşit din acorduri esenţiale privind controlul armamentelor (…) Odată cu decizia de astăzi asupra Noului START, întreaga arhitectură asupra controlului armamentelor a fost destructurată. (…) Mai multe arme nucleare și mai puțin control al armelor fac lumea mai periculoasă”, a indicat secretarul general al NATO. „Încurajez cu tărie Rusia să-şi reconsidere decizia şi să respecte acordurile existente”, a adăugat el, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.
„Nimeni nu atacă Rusia. Rusia este agresorul, Ucraina este victima agresiunii”, a mai spus Stoltenberg, vorbind alături de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi de ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, după ce preşedintele Putin declarase că Occidentul caută prin conflictul din Ucraina să „termine” Rusia.
Îngrijorare privind ajutorul militar al Chinei pentru Rusia
Pe de altă parte, Jens Stoltenberg s-a declarat „din ce în ce mai îngrijorat” de un posibil ajutor militar al Chinei pentru Rusia pentru a o susţine pe aceasta în campania militară în Ucraina.
Referindu-se la aceasta, Josep Borrell a spus că încă nu există probe despre un asemenea ajutor, dar „trebuie să rămânem vigilenţi”, menţionând de asemenea că a primit din partea celui mai înalt responsabil al diplomaţiei chineze, Wang Yi, asigurări că Beijingul nu va livra arme Moscovei.
Cât despre ajutorul militar occidental oferit Ucrainei, Stoltenberg a promis că NATO va ajuta această ţară să-şi stabilească un sistem „eficient” de achiziţii de armament pentru a lupta împotriva Rusiei. În cadrul acestui demers, Alianţa va organiza o întâlnire cu experţi în achiziţii militare din Ucraina şi Uniunea Europeană astfel încât Kievul să primească „armele de care are nevoie”. „Trebuie să-i dăm Ucrainei ce-i trebuie pentru a învinge”, înainte ca Rusia să poată lua iniţiativa pe câmpul de luptă, a insistat Stoltenberg.
„La un an după invazia rusă, nu vedem semnale că preşedintele Putin s-ar pregăti pentru pace. Dimpotrivă, aşa cum a spus clar astăzi, se pregăteşte pentru mai mult război”, a justificat Jens Stoltenberg intensificarea transferului de arme occidentale către Ucraina, care intenţionează să pornească o contraofensivă împotriva trupelor ruse şi exclude orice negocieri cu Moscova atât timp cât aceasta nu-şi retrage complet armata de pe teritoriul ucrainean, inclusiv din Crimeea.
NATO are nevoie de importante investiții militare
La reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO desfăşurată săptămâna trecută, Stoltenberg a insistat că sunt necesare investiţii importante pentru modernizarea capacităţilor militare ale Alianţei Nord-Atlantice.
El a menţionat în special completarea stocurilor de muniţii diminuate de ajutorul oferit Ucrainei şi nevoia Alianţei de a dispune de o capacitate industrială care să poată produce arme şi muniţii suficiente pentru un război de înaltă intensitate, cum este cel care se desfăşoară în Ucraina, a cărei armată consumă o cantitate de muniţii de câteva ori mai mare decât capacitatea de producţie a statelor NATO.
