O astfel de foaie de parcurs pentru utilizarea monedelor locale și dezvoltarea sistemelor alternative de plată și decontare face parte din planul economic al OCS de ani buni, scrie Foreignpolicy.com.
Această agendă este în concordanță cu politicile individuale ale celor mai proeminenți membri ai OCS, inclusiv cu încercarea Rusiei de a amortiza lovitura sancțiunilor occidentale, deteriorarea relațiilor Chinei cu Statele Unite, utilizarea de către India a monedelor asiatice în comerțul cu Rusia.
Președintele chinez Xi Jinping a propus abordarea deficitelor de dezvoltare prin integrare regională, în special prin extinderea decontărilor în monedă locală, consolidarea dezvoltării sistemelor transfrontaliere de plăți, decontare în monedă locală și susținerea înființării unei Bănci de Dezvoltare OCS.
Beijingul nu încearcă să facă din yuan o monedă globalizată
La summit-ul OCS, Xi nu a discutat deschis despre riscul geopolitic al dependenței de dolarul american. Cu toate acestea, propunerea sa a reflectat preocupările profunde ale liderilor de la Beijing cu privire la vulnerabilitatea economiei chineze în fața hegemoniei dolarului american și dorința lor de a dezvolta sisteme alternative pentru a se proteja împotriva riscului dominației dolarului.
Beijingul nu încearcă, deocamdată, să facă din yuan o monedă globalizată. Nici nu urmărește să detroneze dolarul american și să înlocuiască dominația dolarului în sistemul global cu yuanul.
Ce intenții are Xi Jinping cu yuanul în raport cu dolarul
În schimb, Beijing-ul vrea să ia măsuri pentru a transforma yuanul într-o monedă puternică la nivel regional prin instituțiile locale din China și organizațiile regionale interguvernamentale, cum ar fi OCS. Beijingul dorește să crească utilizarea yuanului în reglementările comerciale și investițiile transfrontaliere ale Chinei, să reducă dependența acestuia de dolar, să minimalizeze riscul de schimb și lipsa de lichiditate în dolar și să mențină accesul la piețele globale în timpul crizelor geopolitice.
China şi-a manifestat constant nemulţumirea faţă de politica monetară a SUA, privită ca un factor destabilizator foarte important, mai ales la nivelul economiilor emergente. De aceea, Beijingul a decis să se pregătească pentru momentul în care dolarul îşi va pierde rolul de monedă internaţională de rezervă.
Până în 2012, China a încheiat acorduri de swap valutar cu numeroase țări
Interesul Chinei de a utiliza cadrul OCS pentru a promova utilizarea monedei locale în reglementările bilaterale a început înainte de lansarea Belt and Road Initiative în 2013. Factorii politici chinezi au explorat opțiuni pentru reglementarea comerțului fără dolari, mai ales după criza financiară globală din 2008.
Din 2011, China a semnat acorduri bilaterale de swap valutar cu mai mulți membri cu drepturi depline ai OCS (inclusiv Uzbekistan, Kazahstan, Rusia, Tadjikistan și Pakistan) și parteneri observatori (Mongolia, Turcia și Armenia). Până în 2012, China a încheiat acorduri de swap valutar cu 14 ţări, printre care Japonia, Turcia, Coreea de Sud, Indonezia, Uzbekistan, Kazahstan, Thailanda şi Argentina.
Dincolo de cadrul SCO, China a avansat în utilizarea monedei locale în reglementarea comerțului și finanțări prin platforma BRICS și alte instituții regionale din regiunea Asia-Pacific. Guvernatorul PBOC, Yi Gang, afirma că țara sa va colabora cu statele asiatice pentru a promova utilizarea monedelor locale în comerț și investiții pentru a consolida securitatea financiară regională și rezistența la șocurile externe.
În iunie, PBOC și Bank for International Settlements au lansat un acord de lichiditate Renminbi, cu participarea Bank Indonesia, Central Bank of Malaysia, Hong Kong Monetary Authority, Monetary Authority din Singapore și Central Bank of Chile.
În ultimii ani, China a sprijinit Centrul Financiar Internațional Astana, lansat în iulie 2018 de guvernul Kazahstanului. AIFC este poziționat strategic, fiind considerat un centru financiar regional pentru Asia Centrală, vestul Chinei, Caucaz, Uniunea Economică Eurasiatică, Orientul Mijlociu, Mongolia și Europa.