În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, societatea era dominată de idei care astăzi ni se par de-a dreptul revoltătoare. Chiar dacă manualele de istorie nu consemnează multe dintre realitățile de atunci, există încă multe dovezi care arată la ce cruzimi inimiaginabile erau dispuși să ia parte europenii.
La acea vreme, în mintea lor, lumea era divizată între albii civilizaţi, consideraţi superiori, şi celelalte populaţii. Africanii erau considerați primitivi, canibali, imorali, păgâni și inferiori, iar pentru a scoate în evidență acest lucru și mai mult, Franța, țara care deținea cele mai multe colonii au creat grădinile zoologice umane.
Oamenii erau ținuți în cuști și erau obligați să arate publicului cum trăiesc ei în mediul lor natural. Unii dintre cei care erau ținuți practic ostatici în aceste rezervații se sinucideau, nesuportând umilințele la care erau supuși.
Deși pare greu de crezut, zeci de milioane de oameni au frecventat acest tip de „parcuri de distracţii” înfiorătoare. Numai la o singură expoziţie, cea din 1931, organizată la Paris, pentru 6 luni, au venit peste 34 de milioane de persoane.
Astfel de expoziții au fost create și în Germania și Marea Britanie – dar şi în SUA. Aici erau practic expuși oameni din Africa, America de Sud, Filipine și Laponia.
Ultimele „spectacole umane” au fost consemnate în Belgia, în anul 1958. Popularitatea grădinilor zoologice umane a scăzut odată cu apariția cinematografului și acesta este și motivul pentru care au dispărut.
Sursa foto: ancient-origins.net