Criza financiară a aruncat bursele în haos săptămâna trecută şi a topit sute de milioane de euro din valoarea companiilor listate. Evoluţia burselor de săptămâna trecută a demonstrat, pentru cine nu era convins, că 2008 este un an de crah bursier, de o magnitudine mai mare decât cea din 1987. Trecerea crizei financiare de peste Ocean în Europa, contracarată cu măsuri fără precedent, a aruncat în haos toate bursele. Inclusiv indicii americani par a avea de suferit mai mult î
Criza financiară a aruncat bursele în haos săptămâna trecută şi a topit sute de milioane de euro din valoarea companiilor listate.
Evoluţia burselor de săptămâna trecută a demonstrat, pentru cine nu era convins, că 2008 este un an de crah bursier, de o magnitudine mai mare decât cea din 1987. Trecerea crizei financiare de peste Ocean în Europa, contracarată cu măsuri fără precedent, a aruncat în haos toate bursele. Inclusiv indicii americani par a avea de suferit mai mult în prezent, cånd se prăbuşesc cei din Europa, înregistrånd scăderi mai puternice decåt în momentul falimentelor bancare gigant din urmă cu cåteva săptămåni.
Valul crizei a măturat Europa dintr-un capăt în celălalt. Dacă pentru sistemul bancar s-a găsit susţinere din partea tuturor autorităţilor statale, prin creşterea plafonului de garantare a depozitelor, prin injectare de lichidităţi sau prin acoperirea pierderilor cu bani publici, pentru pieţele de capital nu au apărut rezolvări. Cotaţia Erste Bank, principalul acţionar al Băncii Comerciale Romåne, a scăzut, vinerea trecută, cu 17% la bursa din Viena şi cu 25% la cea din Praga după anunţul conform căruia expunerea instituţiei pe credite acordate băncilor din Islanda, ţară intrată în colaps, este de 300 de milioane de euro. Deprecierea ar fi fost şi mai mare dacă respectivele burse nu şi-ar fi suspendat activitatea din cauza scăderilor.
Toate bursele europene au fost lovite de vånzările masive ale investitorilor. Cum economiile transformate în acţiuni listate nu intră sub umbrela garanţiilor statului, investitorii au încercat să îşi recupereze cåt au putut de mult din plasamente. „Trăim momente istorice. Din păcate“, spunea zilele trecute un investitor, referindu-se la valul de scăderi. Pe bună dreptate, din moment ce astfel de mişcări sunt foarte rare, mai ales pe pieţele mature din vestul Europei.
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost închisă săptămåna trecută pentru prima oară în istoria recentă, dar măsura nu a fost singulară în Europa. Bursa din Rusia este cea mai afectată din acest punct de vedere, autorităţile oprind tranzacţiile de mai multe ori în ultima perioadă, atåt din cauza scăderilor mari, cåt şi din cauza creşterilor în salturi. Rusia este de altfel şi în topul pierderilor înregistrate de investitori. Pierderile din ultimele cinci luni ale miliardarilor ruşi, precum Oleg Deripraska, magnatul aluminiului, sau Roman Abramovici, se ridică la peste 170 de miliarde de euro (230 miliarde dolari), rezultate din deprecierile consemnate de cotaţiile bursiere ale companiilor deţinute. Principalul indice bursier rus, RTSI, a pierdut, de la începutul anului pånă vinerea trecută, nu mai puţin de 63%.
Pierderi masive pentru companii
Trendul descendent de la burse nu pare să se fi încheiat. Investitorii sunt în continuare dispuşi să îşi lichideze portofoliile de acţiuni, cu intenţia achiziţionării de bonduri de trezorerie şi de materiale preţioase. Refugiul în materii prime sau petrol nu mai este considerat valabil, deoarece ameninţarea de recesiune economică globală duce la reducerea consumului. De altfel, preţul barilului a înregistrat o scădere masivă săptămåna trecută, coborånd sub valoarea de 80 de dolari.
Liviu Moldovan, şeful departamentului de analiza al WBS
