Procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic se dovedește însă a fi unul anevoios, atât din punct de vedere juridic, cât și al investițiilor.

Consolidarea clădirilor din Capitală, un proces greoi

Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a spus că în ultimii 30 de ani s-a consolidat mult mai puțin la nivelul Bucureștiului față de nevoile reale.

„Noi ca societate avem nevoie de un parteneriat, pe de o parte între cetățenii care ocupă imobilele cu valoare istorică, dar care, sunt deja depășite din punct de vedere al materialelor din care sunt făcute, și pe partea cealaltă, administrația locală și centrală.

Astăzi, administrația pune la dispoziție o serie de instrumente financiare, avem și un cadru legal, prin care, putem crea programe de consolidare. Acum, se pune problema pe partea cealaltă, adică pe zona societății. Care este disponibilitatea proprietarilor de locuințe vechi de a intra în programe de finanțare.

Sunt fie prin PNRR sau prin program național. Noi în mod constant ne întâlnim cu asociațiile de proprietari.”, a declarat Răzvan Munteanu pentru impact.ro.

Oamenii nu trebuie să se simtă în siguranţă pentru că imobilul lor nu a căzut la cutremurul din ’77 sau ’90: Clădirile devin mai slabe

Anul trecut, AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic) a expertizat un număr de imobile ce au fost încadrate la clasa de risc seismic I și II, categorii reglementate prin legea 201, respectiv legea 202, Legea Consolidării. Autoritatea municipală a depus, de asemenea, actele pentru un total de 9 imobile. 6 dintre ele au deja contractele semnate, iar celelalte 3 sunt în curs de aprobare în cadrul PNRR.

Iar la începutul anului, mai fost depuse 22 de imobile în Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, program ce primește finanțare din programul național.

„În general instituțiile publice înțeleg mult mai bine nevoia de consolidare, suntem în contract cu multe teatre, și pot să spun că toate au venit către noi. Aveam Teatrul Stela Popescu, Bulandra, acolo suntem într-un parteneriat cu Universitatea București, avem Teatrul Foarte Mic, de pe Carol 21, care de asemenea, este în program.

Încă există mentalitatea, percepția, că imobilul în care noi trăim, dacă nu a căzut în ’77, sau ’90, ’87, este rezistent. Oamenii este foarte important să înțeleagă, că atunci când o clădire este supusă unor forțe fizice, ea nu se întărește ci dimpotrivă, ea devine mai slabă.

Oradea este un exemplu de bună practică, însă demersurile au început acum 3-4 mandate, și cu o serie de măsuri coercitive care nu au fost apreciate. Nu ai cum să ai clădiri consolidate fără șantier, și acasă dacă muți un perete.”, a explicat Răzvan Munteanu.