se vand actiunile unor companii private. Pentru taranii dintr-o localitate doljeana din preajma Dunarii, termenul a capatat un sens mai concret. Ei numesc Rasdaq un drum de tara lung de vreo doi kilometri de-a dreapta si de-a stanga caruia se vand si se cumpara pepeni verzi (lubenita, pe olteneste) in cantitati industriale.Toata lumea din zona a auzit de „Rasdaq de Dabuleni”. Cine este dabuleanul care a botezat asa angroul de lubenite, nimeni nu mai stie. Umbla zvonul ca formularea le apartine unor tineri scoliti din localitate care au inteles cum functioneaza adevaratul Rasdaq de la Bucuresti si au facut o similitudine intre tranzactiile cu actiuni si cele cu lubenita pe marginea drumului. In fond, principiul e acelasi.De la inceputul lui iulie si pana la jumatatea lui august, la Rasdaq de Dabuleni vin sa se aprovizioneze cu lubenita negustori din cele mai indepartate zone: Suceava, Maramures, Sibiu, Cluj, Alba. Le cumpara de aici in cantitati mari la un pret care variaza intre 15.000 lei/ kg (cand lubenita abia apare pe piata) si 2.500 lei/ kg, la sfarsit de sezon, pentru a le revinde la un pret dublu sau triplu in pietele din tara. Multi dintre cei veniti la Dabuleni sunt intermediari sau transportatori. De fapt, acestia sunt cei care castiga cu adevarat din afacerile cu pepeni verzi. Tariful unui transport pana la Pitesti este de un milion de lei pe tona.Oamenii locului se aleg doar cu munca, pentru ca aproape toti banii obtinuti din lubenita ii reinvestesc in culturile viitoare. Mai concret, ce iau pe pere dau pe mere.”Muncim la lubenita din martie pana in septembrie. Samanta, irigatiile, substantele ne costa cam 40-50 de milioane de lei pentru fiecare hectar cultivat. Daca da Dumnezeu si e an bun, scoatem 30 de tone la hectar”, explica Paul Popa, un taran din Dabuleni in varsta de 34 de ani.Daca pretul unui kilogram de lubenita vanduta angro este de 4.000 de lei se obtin venituri totale anuale la hectar de 120 de milioane de lei. Din 120 de milioane, 50 de milioane se pun de-o parte pentru investitia de anul viitor. Cu alte cuvinte, profitul net este de 70 de milioane de lei, bani din care oamenii trebuie sa traiasca un an. Toate cele 3.500 de gospodarii din Dabuleni detin pamant cultivat cu lubenita. Suprafata medie a unei familii este de unu-doua hectare. Mai-marii primariei din Dabuleni, localitate care recent a fost ridicata la rangul de oras, vorbesc de o suprafata totala cultivata cu lubenita de cel putin 2.000 de hectare. In afara de pepeni verzi, in zona exista terenuri cultivate cu cereale, legume si vita-de-vie.Totusi, Dabuleniul s-a consacrat drept cel mai mare producator de lubenita. Judetele Ialomita si Galati concureaza localitatea doljeana, insa nu o depasesc in productie.Pepenii verzi aduc venituri anuale de aproximativ 240 de miliarde de lei, poate si mai mult cand productia ajunge la 40 de tone la hectar. Cu alte cuvinte, oltenii obtin anual sase-sapte milioane de euro numai din lubenita. O zona in care se invart acesti bani este, in mod cert, un mediu tentant pentru afaceri.Ion Cojocaru, secretarul primariei din Dabuleni, isi aduce aminte de vizita unui om de afaceri francez, care a venit in localitate interesat de potentialul locului. „Francezul care a venit la noi ne-a spus ca se astepta sa vada mai multa bogatie in zona care este lider national la productia de pepeni verzi. El compara Dabuleniul cu o zona din sudul Frantei unde se cultiva acelasi lucru si oamenii sunt mult mai instariti”, relateaza Cojocaru.Marea problema a orasului de langa Dunare este lipsa planificarii. si nu e vorba, desigur, de planificarea specifica societatii socialiste multilateral dezvoltate. Cheia dezvoltarii acestei zone se numeste plan de afaceri. Adica venituri si costuri planificate. Acum, pretul de vanzare il dicteaza intermediarii si transportatorii care vin din toate colturile tarii, iar costurile sunt umflate prin folosirea unor seminte din import (Olanda si Italia).”E nevoie de un punct de colectare”, adauga Ion Cojocaru. Existenta unui asemenea punct le-ar asigura producatorilor siguranta desfacerii. Se pare ca francezul care a vizitat Dabuleniul are ganduri serioase. El vrea sa cumpere un teren betonat de sapte hectare, pe care sa construiasca un depozit pentru pepeni.Marfa achizitionata de la producatori ar urma sa fie vanduta la preturi mult mai avantajoase. Exista chiar posibilitatea, ca, in acest fel, o buna parte din productie sa fie exportata. In plus, primaria locala va incasa mai multi bani din taxele platite la tranzactii.Deocamdata, in loc de planificare, la Dabuleni, multe lucruri sunt lasate in seama Domnului. Taranul Paul Popa are chiar o filozofie in acest sens: „Sunt de treaba cu oamenii ca ei sa fie, la randul lor, de treaba cu altii. si tot asa, sa il imbunam pe Dumnezeu sa dea vreme buna”.
ProducTia de pepeni: venituri si cheltuieli
Cum evolueaza pretul pepenilor verzi
Nota: PreTurile sunt valabile pentru vanzarile angro
· investitie/ ha: 50 milioane lei
· principalele costuri: seminte (o singura samanta costa 2.000 lei), irigatii, substante chimice
· venituri/ ha: 120-150 milioane lei
· productie/ ha: 30-40 de tone· suprafata totala cultivata: 2.000 ha
La inceputul sezonului, pretul unui kilogram de pepene verde este de 15.000 de lei. Apoi acesta coboara pana undeva la 2.500 de lei, semn ca sezonul se apropie de sfarsit. Taranii isi vand marfa catre transportatori sau intermediari, care vin din mai toate regiunile tarii. Daca producatorii ar detine mijloace care sa le asigure transportul pana la pietele de desfacere ar putea obtine niste profituri mult mai mari. Lipsa posibilitatii de a face investitii in mijloace de transport lasa loc pentru intermediari, acestia fiind adevaratii castigatori ai afacerii cu lubenita. Solutia ar consta in dezvoltarea unui centru de colectare, care sa le asigure producatorilor desfacerea la un pret mai avantajos. Se pare ca un investitor francez intentioneaza sa investeasca intr-un asemenea punct de colectare. Acesta vrea sa vanda la export lubenitele de Dabuleni.
