Până acum, România a fost ferită de protestele din stradă care au zguduit însă Grecia şi alte ţări îndatorale din Europa, în ciuda scăderilor de salarii şi a disponibilizărilor din sectorul public şi a creşterii nivelului taxei pe valoarea adăugată, măsurile luate de guvernanţii români pentru a rămâne în termenii impuşi de acordul cu FMI.

Cum a ajuns România la acordul cu FMI

Înainte de recesiune, România a avut o perioadă înfloritoare de creştere economică. Cererea puternică venită din partea Uniunii Europemne, dar şi cererea internă, precum şi investiţiile străine au alimentat creşterea puternică a PIB, dar au condus totodată la creşterea deficitului de cont curent, scrie Aljazeera.com.

În ultimul trimestru al lui 2008, România a început să resimtă efectele recesiunii economice. În 2009, PIB-ul ţării a scazut cu peste şapte procente, ceea ce a determinat guvernanţii să ceară sprijin financiar de la instituţiile internaţionale.

În 2009, FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană au oferit României – care era în pragul falimentului – un împrumut de circa 20 de miliarde de euro, impunând totodată condiţii drastice de austeritate.

FMI a fost atunci subiect de controverse, din cauza condiţiilor dure şi a măsurilor de austeritate cerute pentru a îşi asuma rolul de creditor de ultimă instanţă. Un raport elaborat în 2011, însă, arată că ţările care au derulat acorduri de împrumut cu FMI în timpul crizei au reuşit să îşi echilibreze situaţia economică.

Au existat două etape ale împrumuturilor acordate de FMi după începutul crizei, în 2007. Prima etapă s-a întins în perioada 2008 – mijlocul lui 2009, şi a inclus Letonia, România şi Islanda. Într-un raport elaborat pe tema provocărilor şi lecţiilor revenirii Islandei, FMI menţionează că programul său a dat roade deoarece a furnizat fondurile necesare ţării şi a condus la disciplina fiscală, dar se menţioenază totodată că au lipsit măsurile de încurajare a creşterii.

Cum criza a continuat să se adâncească, şi alte ţări au căutat sprijinul FMI, între acestea aflându-se Grecia şi Irlanda. Luând în calcul că multe din măsurile de ordin fiscal au fost impuse de FMI, se pune întrebarea dacă este austeritatea soluţia cea bună? Şi dacă FMI este instituţia care trebuie să aibă puterea să o impună?

Consultat de Aljazeera, Adrian Ion, editorul ediţiei române a revistei Le Diplomat, spune că marea ropoblemă în România nu este acordul cu FMI, iar protestele din stradă nu sunt îndreptate împotriva instituţiei internaţionale, ci împotriva corupţiei guvernului.

Părerile sunt însă împărţie. Consultat la rândul său de Aljazeera, Sam Vaknin, editorul Global Politician, spune că "implicarea FMI în economiile acestor ţări a fost contraproductivă. Costurile implementării acestui program sunt imense, pe termen mediu şi lung şi umbresc orice beneficiu economic pe termen scurt".