Dacă Banca Centrală Europeană relaxează şi mai mult politica monetară, francul va fi supus la noi presiuni

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) ar trebui să facă mai mult pentru a proteja economia elveţiană de impactul aprecierii francului, au declarat duminică mai mulţi economişti, transmite Reuters.

 

La începutul acestui an, Banca Naţională a Elveţiei a luat prin surprindere pieţele financiare, după ce a abandonat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Imediat după această decizie francul s-a apreciat în raport cu moneda euro şi în prezent este cu aproximativ 10% peste cursul din luna ianuarie.

Însă pe măsură ce impactul francului asupra economiei bazată pe exporturi a Elveţiei a devenit mai tangibil, s-au înmulţit apelurile pentru ca SNB să ajusteze cursul de schimb. Comenzile şi profiturile firmelor elveţiene din sectorul industrial au început să aibă de suferit iar unele companii au început chiar să-şi mute activităţile peste hotare.

'Banca Naţională trebuie să slăbească francul', a declarat profesorul de economie Franz Jaeger pentru cotidianul NZZ am Sonntag, adăugând că el împreună cu alţi experţi şi-au exprimat îngrijorările către preşedintele SNB, Thomas Jordan. Acesta a declarat recent că francul este supraevaluat dar că va slăbi în timp.

De asemenea, cotidianul Schweiz am Sonntag a publicat o declaraţie a economistului Peter Buomberger care cere şi el un nou plafon al cursului de schimb franc-euro. 'Dacă Banca Centrală Europeană relaxează şi mai mult politica monetară, francul va fi supus la noi presiuni. Trebuie să luăm în considerare un nou plafon al cursului de schimb franc-euro, altfel costurile de ajustare pentru industria de export vor fi prea mari', a declarat Buomberger.

La fel ca majoritatea băncilor centrale, Banca Naţională a Elveţiei are drept sarcină principală asigurarea stabilităţii preţurilor şi nu este obligată să facă profit. Însă legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate. În 2014, Banca Naţională a Elveţiei a înregistrat un profit net record de 38,3 miliarde de franci şi a distribuit acţionarilor săi dividende în valoare de două miliarde de franci.