Trăim într-o telenovelă? Agenda publică abundă de subiecte tip bulevard. Cine merge la Bruxelles, premierul sau preşedintele? Incompatibilitatea lui Diaconu. Emascularea ICR. Miniştrii numiţi, şi apoi demişi. Plagiatul lui „dottore“ Ponta. Iar totul culminează cu tentativa de sinucidere a lui Adrian Năstase. După ce că trupurile ne sunt sleite de caniculă, ne mai fierb şi minţile într-un cuptor căptuşit cu ecrane TV. Ar fi bine să ignorăm măsurarea guvernării în puncte de rating – specialitatea tripletei Ponta-Năstase-Voiculescu – şi să încercăm să judecăm un pic lucrurile la rece. Economia merge prost. Nu e o noutate. De altfel, ritmul lent al creşterii economice, completat cu viteza de creştere a datoriei externe, este eşafodul pe care a căzut capul lui Emil Boc. Contextul extern ne este în continuare nefavorabil, marcat de incertitudini la nivel european şi de precauţie extremă din partea investitorilor de tot felul. Care este agenda noului guvern şi cum înţelege acesta să îndrepte lucrurile?

Din păcate, nu avem nimic concret din partea noilor lideri, încremeniţi în proiectul lor anti-Băsescu. Aceasta este singura bătălie pe frontul căreia sunt sacrificaţi neuronii ponto-antonescieni. Mai de­parte de greţoasa manipulare mediatică ce încearcă să facă din actualul preşedinte cauza tuturor relelor din ţară, noilor puternici nu le-a reuşit decât o evidentă izolare de cercul cancelariilor europene. Gafele de grădiniţă în comunicarea oficială nu sunt egalate ca punctaj negativ la capitolul imagine decât de atitudinea primului-ministru în faţa scandalului legat de lucrarea de doctorat a Domniei Sale, la un ocean distanţă de reacţia firească a unui om responsabil şi cinstit, confruntat cu acuzaţiile de plagiat. Adică furt, să ne-nţelegem! Mi-aş dori să aflu poziţia domnului Ponta faţă de insolvenţa Hidroelectrica. Planurile de privatizare convenite cu FMI şi cruciale în atingerea ţintei de deficit bugetar par deja compromise. Ar fi interesant să ştim care sunt priorităţile de investiţii în zona infrastructurii, bani care ar putea fi cheltuiţi cu folos fiindcă ar genera creşterea PIB pe termen mediu şi lung. Toate acestea sunt chestiuni vitale pentru ţară, iar costurile lipsei de iniţiativă sunt extreme şi se vor reflecta în buzunarul românilor.

I-aş recomanda premierului să atace rapid chestiunile economice. Băsescu mai are ceva mai mult decât 24 de luni de mandat, dar actualul prim-ministru ar putea spera la ani mulţi în fruntea ţării. Istoria recentă demonstrează că Puterea este o amantă plină de hachiţe; îi seduce cu talent pe oamenii de stat, dar îi abandonează uşor. Dacă Ponta s-ar arată mai puţin sensibil la farmecele de budoar şi mai atent la realităţile din teren, ar putea să ne convingă că a trecut de la stadiul de băieţel care se joacă cu maşinuţele la cel de bărbat capabil să ţină în mână hăţurile guvernării. Altfel, nimeni nu va avea chef să-şi riște banii într-un teren de joacă pentru copii.

Claudiu Şerban este director editorial şi de dezvoltare la Editura Evenimentul si Capital