România e la mâna Rusiei

România nu ar avea nicio șansă în fața Rusiei, în cazul unui atac al armatei lui Putin, arată o analiză Deutsche Welle.

În 2023, țara noastră a avut un rol semnificativ în Marea Neagră. A devenit un punct cheie în contextul suspendării rutelor sigure pentru exportul de grâne ucrainene. Asta după ce Rusia a denunțat acordul existent. Aceasta a fost concluzia unei analize realizate de Deutsche Welle.

Bucureștiul a oferit spațiul său terestru, fluvial și maritim pentru a ajuta Ucraina, transformându-se într-unul dintre cele mai înaintate avanposturi NATO în timpul conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Portul Constanța a dobândit o importanță strategică deosebită, de unde au fost expediate 30 de milioane de tone de cereale în primele zece luni ale anului, aproape jumătate din această cantitate provenind din Ucraina. În paralel, România și-a consolidat poziția militară pe litoral, în Delta Dunării și, în general, la frontiera estică. Cu toate acestea, progresele în acest sens au fost lente, iar granița maritimă în Marea Neagră rămâne destul de permeabilă în cazul unui atac, deși improbabil.

Apărarea pe mare este inexistentă

Marina Militară română a primit cele mai puține dotări de la începutul conflictului. În ciuda planurilor care vizează transformarea României în a treia putere militară la Marea Neagră.

Deși existau planuri pentru achiziționarea a patru corvete multifuncționale, acestea au fost blocate după licitație. Unii experți consideră că ideea de corvete ar fi depășită și sugerează că România ar trebui să investească rapid în drone aeriene și navale, în loc să aștepte ani de zile după vasele de război tradiționale. Generalul Ben Hodges, fostul comandant al trupelor americane în Europa, a făcut această sugestie pe baza evoluției conflictului din Ucraina.

Washingtonul a modificat deja strategia militară în acest sens, observând că dronele ucrainene pot distruge un tanc de 2 milioane de dolari cu o dronă de 400 de dolari, iar ambele părți au dificultăți cu gestionarea sistemelor masive clasice. România este în negocieri pentru achiziționarea de drone de diferite dimensiuni de la Turcia și Israel și lucrează, de asemenea, la proiecte proprii.

Contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Navale, a subliniat recent că apărarea pe mare este inexistentă. Deși granița de est a României este bine protejată aerian și terestru cu sprijinul trupelor aliate. Această fragilitate provine din faptul că aliații nu pot intra în Marea Neagră în caz de nevoie, din cauza Convenției de la Montreux, care restricționează accesul navelor militare prin Strâmtorile Bosfor și Dardanele. Turcia a închis temporar Strâmtorile odată cu agresiunea rusă din Ucraina.

Crește influența Rusiei în Marea Neagră

Contraamiralul Ciorobea a avertizat că Rusia a efectuat exerciții de lansare de rachete în zona economică exclusivă a Bulgariei și a intimidat această țară. De asemenea, rușii au efectuat controale la bordul unei nave turcești. Asta indică o creștere a influenței rusești în Marea Neagră, cu acordul tacit al Turciei. Contraamiralul a atras atenția asupra posibilității unui atac dinspre mare. El susține că România are nevoie de o marină militară robustă, care să includă și submarine. Cu toate acestea, premierul Ciolacu a afirmat în octombrie că achiziționarea a două submarine nu este o prioritate.

Agresiunea rusă în Ucraina, extinsă și în Marea Neagră, a determinat România să înceapă să se pregătească pentru eventuale situații dificile. Acest efort include achiziția de arme pentru apărarea litoralului. Renovarea porturilor, repararea căilor ferate, avansarea proiectelor de autostrăzi, lobby-ul pentru implicarea Mării Negre în strategia NATO. Dar și intensificarea relațiilor cu Statele Unite.

Cu toate acestea, România pare să nu aibă o strategie bine definită în Marea Neagră. Pare să aștepte mai degrabă ca Statele Unite să conducă eforturile pentru o construcție defensivă. Proiectele proprii par să fie incomplete și să întâmpine obstacole. Inclusiv din partea prim-ministrului sau a altor consilieri și lideri din serviciile secrete. Situația apare ambiguă și lipsită de claritate. Ceea ce menține România pe calea orientată spre Vest pare a fi mai degrabă presiunea exercitată de Statele Unite.