Conducerea de la Oltchim a incercat, mai intai sa propuna Autoritatii de Privatizare si Administrare a Proprietatii Statului (APAPS), actualul actionar majoritar, ca dividendele neincasate de actionari sa faca parte dintr-o emisiune de obligatiuni convertibila la scadenta in actiuni, lucru care ar insemna o premiera pentru piata de capital romaneasca. Emisiunea de actiuni ar urma sa fie facuta la valoarea nominala. Potrivit ultimelor raportari financiare, Oltchim are in prezent datorii totale preliminare in valoare de 6.370 miliarde de lei. Actiunile Oltchim sunt listate la Bursa de Valori, ultima cotatie fiind de 700 de lei.
Pana in momentul de fata, conducerea Oltchim a pregatit trei prospecte de emisiune pentru majorarea de capital. Toate au fost insa refuzate de APAPS, nimeni altul decat actionarul majoritar.
„Eu am propus Ministerului Finantelor si APAPS sa ne permita ca in contul dividendelor neincasate de actionarii minoritari sa lansam o emisiune de obligatiuni cu scadenta la sase luni. Principalii beneficiari ar fi trebuit sa fie SIF-urile”, spune Constantin Roibu, presedintele Oltchim. SIF Oltenia, de exemplu, care detine 8,43% din actiunile Oltchim, ar avea de primit aproape sapte miliarde de lei. Intre SIF Oltenia si Oltchim au existat, de altfel, mai multe procese care au dat castig de cauza SIF. „Au existat chiar si popriri bancare pe conturile Oltchim, pentru neplata dividendelor respective”, spun reprezentanti ai SIF Oltenia. Mai mult decat atat, conducerea Oltchim spune ca in bugetele de venituri si cheltuieli din perioada 1994-1999 au fost incluse si dividendele de la Oltchim. „Noi am platit impozite pentru sumele respective, asa ca acceptam orice varianta de plata a dividendelor, bineinteles in conditii legale”, spun oficialii de la SIF Oltenia.
Actionarii spun ca AGA de la Oltchim a adoptat, de la bun inceput, o strategie gresita. „Fostul FPS ar fi trebuit sa decida ca profitul realizat de Oltchim sa fie reinvestit. In asemenea situatie, nu s-ar mai fi ajuns la aceasta emisiune de actiuni”, spun actionarii.
El spune ca la scadenta existau doua variante de rascumparare: sa se transforme in actiuni, in cazul SIF Muntenia, sau sa fie platite, in cazul APAPS. „Ministerul Finantelor ne-a intrebat, pe buna dreptate, de unde am avea noi banii sa platim APAPS contravaloarea actiunilor respective. Le-am explicat ca in contractul de privatizare exista o clauza potrivit careia grupul canadian trebuie sa verse 8,7 milioane de dolari lunar in conturile Oltchim. Suma respectiva este considerata majorare de capital”, afirma Constantin Roibu.
Statul a platit pentru Oltchim 30 milioane USD
APAPS ar trebui sa primeasca in contul dividendelor neincasate aproape 22 miliarde de lei. Roibu spune ca respectiva suma ar urma sa fie folosita pentru recapitalizarea societatii si pentru plata unor imprumuturi contractate de la banci straine, dar si pentru investitii.
„Nu ma opreste nimeni ca din banii incasati de la Exall sa platesc dividendele respective”, explica Roibu.
Surse de la Directia de datorie publica din cadrul Ministerului Finantelor spun ca, de la bun inceput, aceasta institutie nu a fost de acord cu o astfel de majorare de capital. „Conducerea Oltchim uita, probabil, ca pentru imprumuturile contractate de dansii de la banci, noi am platit deja peste 30 milioane de dolari. Daca vor sa faca o emisiune de obligatiuni, sa faca bine sa-si plateasca mai intai datoriile, dupa care mai discutam”, spun sursele citate. Constantin Roibu sustine, totusi, ca intre Oltchim si Ministerul Finantelor exista o intelegere de reesalonare a imprumuturilor externe si ca societatea pe care o conduce respecta deocamdata termenele de plata. „Pentru imprumuturile in valoare de 30 milioane de dolari pe care statul le-a platit pentru noi catre creditori, exista o esalonare a datoriilor”, spune Roibu. El mai sustine si faptul ca o data ce va deveni actionar majoritar al Oltchim, grupul canadian Exall Resources isi va asuma si datoriile, in valoare de peste 100 milioane de dolari.
Roibu mai spune ca nu intelege atitudinea Ministerului Finantelor, mai ales atata timp cat Ordonanta de urgenta nr. 62 permite transformarea creantelor in actiuni.
In contractul de privatizare semnat de APAPS cu Exall exista obligativitatea ca investitorul canadian sa realizeze, intr-o perioada de trei ani, investitii in valoare de 150 milioane de dolari, din care 100 de milioane in primul an. Suma respectiva ar urma sa fie considerata majorare de capital si ar creste, prin urmare, puterea Exall in societate.
Specialistii spun ca daca grupul canadian se decide sa realizeze majorarea de capital intr-o singura transa, va detine aproape 99,9% din actiunile Oltchim.
Surprinzator insa, Roibu spune ca are acordul Exall sa realizeze aceasta emisiune de actiuni. Intrebarea fireasca este de ce ar trebui sa primesti acordul unui investitor care nu este inca actionar majoritar la Oltchim? „Asta datorita faptului ca transformarea obligatiunilor in actiuni ar urma sa se faca dupa ce ei preiau pachetul majoritar de actiuni de la APAPS, adica la sfarsitul lunii iulie”, explica Roibu.
Potrivit contractului de privatizare semnat in luna aprilie, Exall are trei luni de zile la dispozitie sa depuna zece milioane de dolari si sa preia pachetul majoritar de actiuni. Oltchim a avut anul trecut un profit net de 1,6 milioane de dolari, la o cifra de afaceri de 220,4 milioane de dolari.
Are Exall bani pentru firma din Rm. Valcea?
Exall Resources a sustinut de la bun inceput ca a venit la privatizarea Oltchim prin intermediul unui consortiu care include compania canadiana de constructii, SNC Lavalin, un grup britanic din domeniul petrochimiei, PVC Group Plc, un investitor institutional, International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Stephen G. Roman, presedintele Exall, sustine ca respectivul consortiu vrea sa investeasca circa 550 milioane de dolari in Oltchim, din care 220 milioane de dolari vor fi alocati pentru rezolvarea imprumuturilor pe care combinatul le are la banci. In spatele acestor promisiuni nu exista, pana in prezent, decat promisiuni desarte si raspunsuri incerte. Practic, in momentul de fata, afacerea Oltchim-Exall a intrat intr-o ceata totala. Exall a angajat compania americana de brokeraj Josephtal&Co., pentru organizarea unei oferte publice de actiuni, de pe urma careia sa se realizeze investitiile de la Oltchim. In acest sens, a fost infiintata compania Oltchim Aquisitions Company. „Membrii consortiului si diverse alte fonduri vor investi in Oltchim prin intermediul acestei companii”, sustine Stephen G. Roman.
intre Oltchim Si Rosia Montana
Stephen G. Roman mai este implicat intr-o afacere „romaneasca” de unde se ridica la fel de multe semne de intrebare. Alaturi de Frank Timis, un alt om de afaceri canadian, Roman detine compania Gabriel Resources, care de doi ani de zile sustine necontenit ca in Romania exista un zacamant de aur si de argint in valoare de mai multe miliarde de dolari. Si la Rosia Montana oamenii de afaceri canadieni au incercat sa convinga investitori canadieni si americani sa cumpere actiunile Gabriel Resources pe motiv ca vor avea profituri foarte mari. Dar ca pana atunci este nevoie de 250 milioane de dolari pentru explorarea zacamantului respectiv.
