Lipsa de lichiditate a bursei românești este unul dintre motivele pentru care piața noastră scade mai mult decât cele externe. La care se adaugă încrederea scăzută a investitorilor, a căror activitate este o copie fidelă a mișcărilor internaționale.
UPDATE: Nouriel Roubini scrie pe contul său de Twitter: "Bursa e sus astăzi pentru că are senzația că Ben va veni cu elicopterul la Jackson Hole și va începe să împartă banii proaspăt tipăriți. Dacă nu va începe, piețele vor cădea."
Indicele volatilității VIX, cunoscut și ca barometrul nervozității în piețele financiare, a cunoscut o creștere de 125% de la începutul lunii iulie până la vârful săptămânii trecute, iar piața de capital românească a urmat același tipar binecunoscut: când pe piețele dezvoltate scăderile ating 4-5%, bursa noastră scade cu 7-8%.
„Este un efect al lipsei de lichidități. Scăderile sunt mai adânci la noi, deși de obicei și revenirile sunt mai spectaculoase decât pe piețele dezvoltate. Se vede însă pe piață lipsa de încredere a investitorilor locali, care acționează aproape întotdeauna în siajul capitalurilor străine, deși uneori legăturile reale nu sunt deloc puternice”, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Aurul a fost câștigătorul principal al situației dificile din piețe, metalul a mers din record in record, apropiindu-se luni de pragul de 1.900 de dolari pe uncie.
„Câștigul spectaculos adus de deținerea de aur indică anticipări ale unei inflații scăpate de sub control, ceea ce nu este deocamdată cazul. Dacă Federal Reserve nu va comunica la finalul acestei săptămâni că urmează să tipărească o cantitate importantă de bani, sporind astfel inflația, atunci creșterea aurului se va dovedi într-o proporție importantă nejustificată, iar aurul s-ar putea deprecia masiv”, mai arată Victor Safta.
Pe de altă parte, presiunea accentuată a piețelor pentru o soluție cuprinzătoare, prin emisiunea unor obligațiuni la nivel european sau prin extinderea Fondului de Stabilitate Europeana (EFSF), s-a lovit de rezistența aprigă a Franței și Germaniei. Cele două state nu acceptă pentru moment o deteriorare a propriilor poziții financiare pentru salvarea proiectului european în ansamblul său, în forma sa actuală, presând pentru programe de austeritate din partea statelor aflate în dificultate. Banca Centrală Europeană a intervenit pentru susținerea titlurilor de stat italiene și spaniole, însă aceasta este doar o calmare temporară a piețelor.
„Economia globală a dat mai multe semne de încetinire decât de accentuare a creșterii, dar, de altfel, o revenire sincopată din criză a fost adesea luată in calcul, așa încât pentru mulți nu ar trebui sa fie o surpriză”, precizează șeful X-Trade Brokers.
În ceea ce privește România, majoritatea indicatorilor economici au evoluat într-un sens satisfăcător – creșterea PIB rămâne în limitele întrevăzute, la fel deficitul bugetar, inflația etc. „Trebuie semnalată creșterea marcată de sectorul bunurilor de folosință îndelungată, un semnal bun în ceea ce privește revenirea consumului.
România are în prezent 60% șanse de a-și păstra creșterea economică și de a o accentua și, respectiv, 40% „șanse” de a trece pe creștere zero sau chiar pe scădere economică: mediul extern ne influențează, desigur, dar diferența de principiu dintre cele două drumuri o fac doi factori extrem de importanți, ambii interni: pe de o parte este vorba despre atitudinea Guvernului, care trebuie să țină un echilibru între austeritate, stabilitate socială și creștere economică, iar pe de altă parte avem al doilea factor, care ține de mentalitatea sectorului privat și care trebuie să facă trecerea de la „setarea” pe „tăiere cheltuieli și supraviețuire” la „evoluție și dezvoltare”, cu precauție, desigur”, a arătat Victor Safta.