Examenul de bacalaureat s-a încheiat în urmă cu o săptămână, cu rezultate la fel de dezastruoase ca anul trecut. Subiectul se va stinge încet, iar discuțiile în jurul soluțiilor de care avem nevoie vor ajunge în plan secund sau vor fi uitate. Până la următorul examen, cel din toamnă, unde vor mai încerca o dată cei picați. Dar problema rămâne la fel de mare. Mai mult decât atât, dimensiunea dezastrului nu se oprește la destinele zecilor de mii de tineri, ci merge până la viitorul nostru, al tuturor. Dacă până acum câțiva ani ne împăunam cu „forță de muncă bine calificată“, calitate cu care atrăgeam investiții străine, în curând vom fi o țară plină de muncitori necalificați. Care se găsesc peste tot și care nu atrag prea mulți investitori. Sistemul de învățământ trebuie modificat din temelii. Sistem perfect nu există și nici vecinii noștri europeni nu au soluții miraculoase. Dimpotrivă, și la ei se tot caută cea mai bună formulă pentru educație. Dar au oricum rezultate mai bune decât noi.

Marile universități își caută studenți printre cei mai buni liceeni, iar diferențierea a ajuns să se facă prin latura creativă a acestora (pornind de la ideea că dacă doi elevi sunt la fel de buni la, spre exemplu, matematică, înclinarea către pictură sau muzică poate fi un avantaj determinant). Ideea este că școlile încurajează și partea creativă, care este la fel de importantă precum cea rațională și logică. Iar întrebarea care se pune în acest moment este simplă: noi de ce continuăm să avem o programă atât de încărcată? De ce preferăm să avem analiză matematică și geometrie des­criptivă la liceele cu profil real (studii teorectice, nu tehnice), dar gramatică nu se mai face din clasa a opta? Și ne mirăm că absolvenții de liceu nu știu să vorbească corect gramatical și au un vocabular extrem de limitat!

Profesul de economie Bogdan Glăvan scrie, pe blogul său propriu, că examenul de bacalaureat ar trebui desființat, ca și cel de capacitate. Și ar trebui reintroduse examenele de admitere la liceu și la facultate. O idee corectă și, teoretic, ușor aplicabilă. Copiii ar trebui să studieze mai mult în direcția pe care vor să continue după gimnaziu și liceu, iar pentru restul materiilor ar trebui să învețe doar pentru promovare.

Din păcate, nici măcar des­ființarea examenelor de evaluare nu rezolvă problema programei școlare. Copiii se chinuie să învețe pentru a lua note de trecere, iar a doua zi se străduie să uite tot ce au studiat. Nu au nicio legătură cu problemele reale ale vieții, nu înțeleg nimic din economie (deși le va guverna viața), nu știu ce este democrația. Iar în zece ani vor fi majoritari și vor fi o masă ușor de manipulat. Sistemul trebuie regândit de la clasele primare sau chiar de la grădiniță. O programă eficientă, axată pe lucrurile importante și care să permită copiilor să studieze și ce le face plăcere nu este imposibil de găsit. Dar pentru aceasta avem nevoie de un proiect național, la care să participe toată lumea.