Sunt românii, în general, interesați să participe la diverse activități sportive sau, mai degrabă, preferă să-și ocupe timpul cu altceva? Statisticele arată că, în România, doar 7% din populație se gândește să se apuce de o formă de sport. Prin comparație, în Germania procentul ajunge la 38%, de peste cinci ori mai mult. Și nu este un exemplu singular, țările din Europa de Vest fiind recunoscute pentru importanța acordată sportului.
În acest context, sălile de aerobic și de fitness de la noi dezvoltă tot felul de programe și își schimbă strategiile în funcție de anotimp, astfel încât să crească numărul de clienți. De altfel, tocmai această ”schimbare” este cheia unei ”creșteri sănătoase”, consideră Cori Grămescu, manager LadyFit Gym. Într-un scurt dialog, aceasta punctează câteva dintre cele mai interesante aspecte din industria de aerobic și fitness.
Capital: La început de primăvară, majoritatea sălilor de sport schimbă programele, vin cu lucruri noi pentru fidelizarea clientului. În România, este o regulă sau există doar câteva săli de sport care fac acest lucru?
Cori Grămescu: Cred că un orar diversificat şi interesant trebuie să fie o prioritate pentru orice manager. Noi facem acest lucru din mai mutive motive: să fidelizăm clienții, să avem o strategie de antrenament cu cât mai multe opţiuni şi, nu în ultimul rând, să surprindem prin ceea ce oferim. Contează să ai un antrenament echilibrat din punct de vedere funcţional şi biomecanic, dar este la fel de important ca acest antrenament să fie distractiv. Aş spune că această atitudine proactivă, anume de a fi pe placul clienţilor şi de a răspunde solicitărilor lor directe şi indirecte, este mai degrabă proprie oraşelor mari. Sălile din oraşele mici pot, însă, la fel de bine, să urmeze aceste linii şi îi încurajez să facă asta. Până la urmă, peste tot, oamenii sunt la fel şi reacţionează la stimuli asemănători.
Antrenamentele promovate de o sală de sport sunt foarte importante pentru creşterea profitului. Dacă ar fi să facem o comparaţie, cu cât la sută poate creşte profitul unei săli care diversifică programele?
Nu am o evidenţă a procentelor, pentru că mixul de surse de venit pentru o sală diferă de la o companie la alta, în funcţie de tipurile de servicii pe care le oferă (doar ore de grup, fitness, spinning, piscină, terenuri de fotbal sau tenis etc), dar pot spune că, dacă nu diversifici programele, rişti, ca business, să iroseşti o plajă largă de potenţiali clienţi. De pildă, persoanele începătoare, care abia îşi construiesc un program de exerciţii şi care au nevoie de o selecţie generoasă de programe de antrenament ori persoanele avansate, care se vor plictisi repede de rutina fixă a orelor de antrenament şi vor opta, în mod natural, spre antrenamente mai eficiente şi diversificate. Noi am avut întotdeauna această politică, de a schimba antrenamentele la fiecare şase luni din punctul de vedere al structurii macro, iar la o lună, maxim două luni, modificăm exerciţiile din cadrul orelor de sport.
În cazul LadyFit Gym, în ce fel s-a schimbat strategia de dezvoltare comparativ cu anul trecut? De asemenea, estimați o creştere a numărului de cliente?
Antrenamentele noi au coincis şi cu o nouă filosofie a brandului, pe care am considerat-o necesară. Aşa cum un om creşte şi învaţă lucruri noi, deci îşi schimbă în permanență atitudinea şi valorile, şi un club de aerobic, care este format din oameni, este într-o permanentă maturizare, deci înţelegere a lucrurilor, a clientelor, a dorinţelor pe care le au. Aşa că, este de datoria noastră să răspundem nevoilor şi solicitărilor, să ne adaptăm şi să ne „îmbunătăţim” aspectul, atât la nivel de servicii, cât şi la nivel de comunicare, de câte ori este nevoie. Astfel, în ceea ce priveşte filosofia LadyFit Gym astăzi, ea face referire la a te accepta aşa cum eşti. Este nevoie să depăşim ceea ce lumea internaţională a fitness-ului numeşte „militarizarea” acestei industrii, adică sportul este pus în relaţie directă cu nemulţumirile oamenilor: vii şi faci sport ca să te autodepăşeşti, ca să fii un altul decât eşti. Sportul ar trebui să fie o activitate care să ne destindă, amuzantă, care să ne facă să ne simţim bine, optimişti, relaxaţi. Oamenii care vin la sală sunt oameni obişnuiţi, nu sportivi de performanţă, nu atleţi. Astfel, la noi există o creştere a numărului de cliente, iar asta s-a întâmplat atât datorită reducerii preţurilor la începutul lunii ianuarie, cât şi datorită noii filosofii care le atrage pe femei. În ultima perioadă, am avut o creștere de 30% a veniturilor, comparativ cu perioada septembrie-decembrie 2014.
Ca parte a strategiei de dezvoltare, ce alte noutăţi ați pregătit anul acesta şi ce înseamnă acest lucru pentru business?
În primul rând, am introdus ore de nutriţie ca parte din abonament. Dacă până acum şedinţele de nutriţie se întâmplau individual, la cererea clientelor, acum ele sunt parte din programele sălii. Am ales să facem acest lucru pentru că a avea o alimentaţie sănătoasă ţine de un bagaj de cunoştinţe elementar, care poate să facă oricui viaţa mai uşoară. România este pe primele locuri din Europa în ceea ce priveşte obezitatea. În al doilea rând, vom porni un club de alergare. Există o cerere în creştere în ceea ce priveşte sportul în aer liber, în general, şi-n ceea ce priveşte alergarea, în particular. În ultimul an, numărul de evenimente dedicate alergării a crescut simţitor, la fel şi grupurile de oameni care aleargă în mod organizat, după un orar şi un plan. Aşa că, vrem să oferim şi noi clientelor noastre acest lucru, pro bono, pentru că diversitatea formelor de mişcare este un atu pentru un organism sănătos.
A combina sportul cu informaţiile legate de nutriţie şi consiliere este un trend în România? În sensul că, pe viitor, cine nu urmează acest trend ar putea să dispară?
În funcţie de profilul clubului, în afară de programele de antrenament, orele de personal training şi grupuri semi-private de exerciţii, sălile de sport încep să ofere şedinţe de consiliere nutrițională, de coaching. De asemenea, există şi partea de tratamente corporale cosmetice, kinetoterapie, dar şi programe care se desfăşoară în aer liber, ”bootcamp-uri” (tabere de pregătire) sau şedinţe în care înveţi să găteşti. În principiu, aceste servicii conexe întăresc adeziunea membrilor faţă de club şi ajută mult în întreţinerea unei bune relaţii cu clienţii sălii. Nu înseamnă că dacă nu ai astfel de programe în ofertă vei dispărea ca afacere, dar cu siguranţă cei care se adaptează nevoilor clienţilor au de câştigat în termeni de stabilitate şi fidelizare a clienţilor.
Comparativ cu ceilalţi europeni, cât cheltuiesc românii în fiecare luna pentru a face sport?
La acest capitol, stăm destul de prost faţă de media europeană, iar Eurobarometrul pentru anul 2014 arată faptul că, în România, doar 7% din populaţie se gândeşte să se apuce de o formă de sport. Aici includem şi cluburile de alergare, de dans, sălile de sport, cluburile de tenis sau fotbal. Dacă ne raportăm la faptul că 38% dintre germani, de exemplu, fac sport, stăm, evident, foarte prost. În ceea ce priveşte cheltuielile lunare dedicate sportului, nu există statistici oficiale, pentru că piaţa de fitness din România este într-o zonă gri în ceea ce priveşte raportările, aşa că probabil primele cifre reale le vom avea în cursul anului 2016.