Guvernul Greciei trebuie să împrumute 15,5 miliarde euro până la sfârşitul lunii mai şi să demonstreze că poate menţine finanţele publice pe linia de plutire, pentru a nu risca o nouă criză de încredere pe pieţe după ce a obţinut sprijinul liderilor UE, transmite Bloomberg. Necesarul de finanţare al statului elen este apropiat de nivelul din primul trimestru, a declarat directorul agenţiei de administrare a datoriei publice, Petros Christodoulou. Dacă nu va reuşi să găse
Guvernul Greciei trebuie să împrumute 15,5 miliarde euro până la sfârşitul lunii mai şi să demonstreze că poate menţine finanţele publice pe linia de plutire, pentru a nu risca o nouă criză de încredere pe pieţe după ce a obţinut sprijinul liderilor UE, transmite Bloomberg.
Necesarul de finanţare al statului elen este apropiat de nivelul din primul trimestru, a declarat directorul agenţiei de administrare a datoriei publice, Petros Christodoulou.
Dacă nu va reuşi să găsească aceşti bani, Grecia riscă să intre într-o nouă rundă a crizei financiar-fiscale şi să fie nevoită să apeleze la mecanismul de ajutor elaborat de liderii UE la summit-ul de săptămâna trecută.
Nu există nicio garanţie că vor obţine bani ieftin
Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional s-au angajat să ajute la finanţarea deficitului bugetar al Greciei dacă statul rămâne fără variante de împrumut de pe pieţele financiare.
Promisiunea a determinat luni aprecierea euro pe pieţele asiatice şi a propulsat bursele de valori.
Premierul elen, George Papandreou, trebuie acum să decidă dacă vrea să aştepte scăderea randamentelor cerute de investitori pentru a împrumuta Grecia sau să încerce să atragă urgent bani, notează Bloomberg.
„Grecia are încă nevoie de o sumă mare de bani şi nu există nicio garanţie că o vor obţine ieftin. Este încă multă incertitudine şi vom şti şti dacă acest mecanism care este implementat funcţionează până când nu va fi testat”, comentează un analist londonez.
Papandreou a declarat vineri că Grecia „va găsi momentul oportun de a reveni pe piaţă”, iar Christodoulou a afirmat, în aceeaşi zi, că mecanismul de ajutor elimină riscul ca statul elen să nu poată restitui datoriile scadente şi „ar trebui să restrângă semnificativ spread-urile”.
Şeful agenţiei de administrare a datoriei de stat a refuzat să comenteze afirmaţia citată de ziarul Financial Times, că „Grecia ar dori să revină pe pieţe încă din luna martie”.
Randamentul cerut de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni emise de statul elen, cu maturitatea la 10 ani, era de 6,19% la sfârşitul săptămânii trecute, cu 3,04 puncte procentuale peste yield-ul de referinţă al titlurilor de stat germane. Spreadăul era de 2,39 puncte procentuale la începutul acestui an şi a ajuns chiar şi la 3,96 puncte în luna ianuarie.
Potrivit acordului convenit săptămâna trecută de liderii UE, FMI şi Grecia, un eventual pachet de ajutor destinat statului elen ar veni în proporţie de mai mult de jumătate de la Uniune, restul urmând să fie asigurat de Fond. Papandreou a declarat că nu se aşteaptă să fie nevoit să apeleze la această formă de sprijin.
Atena are nevoie de două miliarde de euro pe lună
Erik Nielsen, chief european economist la Goldman Sachs, estimează că Grecia va avea nevoie de un acord de ajutor pe 18 luni, de până la 25 miliarde euro, FMI urmând să asigure 10 miliarde euro.
Grecia trebuie să restituie datorii scadente de circa 12 miliarde euro în luna aprilie şi alte 8,5 miliarde euro în mai.
Deşi acestea sunt singurele datorii care ajung la maturitate în acest an pentru statul elen, Atena are nevoie în medie de aproape două miliarde de euro pe lună pentru a acoperi deficitul bugetar şi dobânzile datoriei publice existente.
Deficitul bugetar al Greciei a crescut anul trecut la 12,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE, iar datoria publică a ajuns la 120% din PIB. Guvernul elen s-a angajat să reducă deficitul cu 4% din PIB în acest an şi să se încadreze în limita reglementată în UE, de 3% din PIB, în anul 2012.