Pentru ultimele trei luni ale anului, statul are nevoie de bani. Comisia Europeană a anunţat deja că amână eliberarea tranşei, mai rămân în suspensie banii de la FMI şi Banca Mondială. De unde ar putea România să mai facă rost de bani? Cu o situaţie politică instabilă, nu ar putea să vândă uşor obligaţiuni pe pieţele internaţionale. Pe piaţa internă rămâne o soluţie, dar pentru dobânzi mari. Calculul este următorul. România urma să primească următoarele sume d
Pentru ultimele trei luni ale anului, statul are nevoie de bani. Comisia Europeană a anunţat deja că amână eliberarea tranşei, mai rămân în suspensie banii de la FMI şi Banca Mondială. De unde ar putea România să mai facă rost de bani? Cu o situaţie politică instabilă, nu ar putea să vândă uşor obligaţiuni pe pieţele internaţionale. Pe piaţa internă rămâne o soluţie, dar pentru dobânzi mari.
Calculul este următorul. România urma să primească următoarele sume de bani:
– 940 milioane euro (de la FMI)
– 1 miliard euro (de la Comisia Europeană)
– 360 milioane euro (de la Banca Mondială)
În total, 2,48 miliarde euro. De asemenea, România are de îndeplinit un deficit bugetar de 7,3%, pentru tot anul 2008. Pe execuţia bugetară din primele nouă luni ale anului, s-a ajuns la un deficit bugetar de 5,1%. Diferenţa este de 2,2%, ceea ce reprezintă maximum din cât va trebui să se realizeze în intervalul octombrie-decembrie din acest an.
În bani, asta înseamnă 10,94 miliarde lei, adică 2,54 miliarde euro, la un curs de 4,30 lei/euro. Aşadar, ceva mai mult decât sumele care ar fi urmat să intre din pachetul de împrumut. Problema este însă reprezentată de faptul că deja Comisia Europeană a anunţat că nu va mai trimite României miliardul. Rămân în suspensie restul de 1,48 miliarde euro, care ar fi urmat să vină de la FMI şi Banca Mondială. În cea mai optimistă variantă posibilă acum, dacă ar FMI şi Banca Mondială nu ar da înapoi, ar intra în România 1,48 miliarde euro. Tot ar mai trebui 1,06 miliarde euro, pentru a se putea acoperi deficitul bugetar.
Bani de pe piaţa internă sau externă?
Cum un miliard de euro nu este uşor de găsit, aceşti bani trebuie să intre de undeva. Dacă FMI sau Banca Mondială (sau mai rău, ambele) nu ar mai eloibera tranşele, atunci situaţia este şi mai gravă, iar banii trebuie luaţi de undeva.
Potrivit lui Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank, „singura soluţie care mai rămâne la îndemâna României este piaţa locală. Dar şi aici va fi foarte dificil. Ar trebui să apeleze la bănci pentru a putea face rost de bani, dar situaţia va fi şi mai complicată. Să sperăm că vor veni până la urmă banii, chiar dacă mai târziu”. În ceea ce priveşte soluţia emiterea de obligaţiuni pe piaţa externă, Dumitru apreciază că „nu sunt şanse de a se emite asemenea obligaţiuni, deoarece situaţia politică dă investitorilor o stare de nesiguranţă. Percepţia [asupra României] în afară este proastă acum. O astfel de emisiune trebuia făcută înainte, nu acum”.
Statul s-ar putea împrumuta la dobânzi mari
Analistul economic Bogdan Baltazar, apreciază că într-o asemenea situaţie, România este strânsă cu uşa. „Statul va trebui să încerce să se împrumute de la bănci, dar trebuie să o facă la o dobândă mare. Personal – şi o spun fără a implica într-un fel BRD – cred că nu se va putea împrumuta la mai puţin de 10,5%, poate la 11%. Referitor la obligaţiuni pe pieţele internaţionale, nu cred că este acum momentul potrivit pentru o asemenea mutare, câtă vreme rata CDS ne dezavantajează. Statul trebuie să se gândească bine, dacă este mai bine să iasă pe pieţele internaţională unde să plătească o dobândă de 7% la euro, sau dacă să se finanţeze în lei de pe piaţa internă, la 11%”.
Radu Crăciun: Este esenţial să trecem legile pe care ni le-am asumat
Potrivit lui Radu Crăciun de la Eureko, „nu trebuie să ne iluzionăm că vom putea găsi bani în altă parte. Nu există alternativă la banii de la FMI. Ar mai exista oarecare ajutoare financiare de urgenţă, dar nu trebuie să ne bazăm pe altceva. Referitor la obligaţiuni pe pieţe internaţionale, să ne gândim puţin, cine ar putea cumpăra astfel de obligaţiuni, dacă Fondul şi CE au făcut deja pasul înapoi? Dacă statul s-ar împrumuta de pe piaţa internă, riscul ar fi ca dobânzile să crească. Dacă aşa ceva s-ar întâmpla, atunci totul s-ar duce în inflaţie, şi nu cred că BNR ar putea accepta uşor aşa ceva. Vorbim de sume mari aici, nu de valori mici. În acest caz, piaţa internaţională ar fi cea care ar putea să completeze nevoia”.
În opinia sa, „este esenţial ca România să treacă legile pe care şi le-a asumat, să voteze Bugetul pe 2010. Asta aşteaptă Fondul. Ar fi o dovadă de seriozitate din partea noastră. Referitor la deficit, deşi sunt abateri, dacă se aduc explicaţii rezonabile nu cred că FMI va fi reticent. A făcut deja o excepţie când a fost de acord ca banii să fie folosiţi la finanţarea deficitului bugetar”.