În timp ce în vestul continentului vânzările mărcii Dacia cresc spectaculos, cu 91,4%, în Europa Centrală şi de Est se înregistrează un recul de 43%. Care să fie explicaţia?
Cel mai puternic producător de vehicule autohton se poate lăuda cu un an 2009 extrem de profitabil, în ciuda crizei prin care trece întreaga industrie auto europeană. Cu toate acestea, vânzările Dacia suferă puternic exact într-o zonă a Europei considerată strategică la începutul programului Logan.
Statistica Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) cu privire la înmatriculările de autoturisme pe întregul teritoriu al Uniunii Europene (UE) arată că Dacia este brandul cu cea mai mare creştere după primele zece luni din acest an: 24,5%. Numai că, în acelaşi document, este menţionată o creştere explozivă, de 91,4%, pentru zona vestică a continentului. Prin urmare, pentru ca media creşterii să fie de 24,5%, este clar că, în restul UE, mai exact în statele din Europa Centrală şi de Est (ECE), situaţia mărcii româneşti nu este tocmai roz.
Pretenţii est-europene
Evoluţia mărcii Dacia în ECE apare foarte clar într-o altă statistică, realizată de JATO Dynamics. Conform acestui institut, compania autohtonă înregistrează o scădere de 43% în noile state membre UE. Aceasta este, de altfel, cu excepţia Opel (-45,8%), cea mai mare scădere înregistrată de o marcă în această parte a continentului, unde piaţa de autoturisme a căzut, în medie, cu 29,9%.
„Este vorba despre cultura clientelei. E foarte greu de explicat, de exemplu, şi de ce Sandero se vinde foarte bine în Europa de Vest, dar în volume neglijabile în România. Cred că vest-europenii sunt mai practici şi mai atenţi cu finanţele lor, mai ales în vremuri de criză, în timp ce clienţii din Est vor maşini care să ofere o multitudine de posibilităţi de configurare. Oricum, sunt convins că şi în 2010 vom vinde cel puţin la fel de bine în Europa Occidentală. Ce va fi în Europa Centrală şi de Est vom vedea“, ne-a explicat Constantin Stroe, vicepreşedintele Automobile Dacia. Şi François Fourmont, cel care va preda fotoliul de director general al companiei lui Jerome Olive la sfârşitul acestui an, admite că principala piaţă de export este, în acest moment, Europa Occidentală. Şi asta în ciuda faptului că Dacia a încercat să ofere clienţilor din fiecare zonă a lumii modele croite pe cerinţele lor: „Am lansat variante de modele specifice anumitor state, cum ar fi cele pentru Europa de Nord, maşinile echipate cu cutii de viteze automate pentru ţările din zona Golfului Persic şi motorizări cu emisii foarte reduse de CO2 pentru Europa de Vest“.
Culmea este că şi preţurile îi avantajează pe cetăţenii din ECE. Astfel, cea mai ieftină variantă a modelului Sandero costă, în state precum Polonia, Cehia, Slovacia sau Slovenia, între 6.590 şi 6.990 de euro, în timp ce în state occidentale precum Spania, Germania, Franţa sau Belgia, preţurile minime se încadrează în intervalul 7.450 de euro – 7.950 de euro. Desigur, există diferenţele de echipare menţionate şi de directorul Dacia, dar este destul de clar că, în ECE, preţul nu mai este principalul factor de decizie în momentul achiziţionării unui vehicul. O altă cauză menţionată de oficiali ai producătorului privind diferenţa majoră de vânzări între vestul şi estul Europei este clişeul adânc intrat în mintea unor clienţi că o maşină dintr-un fost stat comunist nu poate fi la fel de bună ca una occidentală.
România şi Ungaria trag Dacia în jos
Chiar şi în cadrul pieţei ECE există diferenţe majore între state în privinţa vânzărilor Dacia. Astfel, în timp ce în Polonia vânzările mărcii au crescut, în prima jumătate a acestui an faţă de perioada similară din 2008, de la 1.115 unităţi la 1.331, iar în Slovacia de la 568 la 1.025, în Ungaria vânzările au scăzut de la 427 la 278, iar în România, fosta piaţă principală a mărcii, de la 40.461 la numai 21.542 de unităţi. Practic, în acest an, piaţa de origine a mărcii a ajuns doar pe locul trei în topul vânzărilor Dacia, după Germania (48.588 unităţi) şi Franţa (25.814 unităţi). Un factor important în aceste modificări de trend a fost, cu siguranţă, şi succesul, sau insuccesul, programelor de casare tip „Rabla“.
Peste 85% din vânzările noastre sunt orientate acum către export. Două treimi se îndreaptă către state precum Franţa, Germania, Italia, Spania, Belgia.
François Fourmont, director general Dacia
Piaţa rusă, un nou El Dorado?
În timp ce est-europenii din UE par a nu mai fi încântaţi de Logan, ruşii, loviţi şi ei de criză, îl caută tot mai mult. Astfel, pe piaţa rusă, modelul (care poartă emblema Renault, dar este asamblat din componente trimise din România) a ajuns pe poziţia a şasea în topul vânzărilor, după patru modele Lada, urmate de Ford Focus. În primele zece luni din 2009, în Rusia au fost comercializate 43.595 de unităţi Logan. Conform Asociaţiei Producătorilor de Automobile din Rusia, în octobrie, modelul a ajuns chiar pe poziţia a treia, după Lada Priora şi Samara, dar înaintea Lada 2105, Kalina şi Ford Focus.
Dublarea vânzărilor în Europa Occidentală a menţinut marca Dacia pe un trend ascendent la nivelul Uniunii Europene, în ciuda scăderii importante din zona centrală şi de est a continentului.
