Pentru prima oară în ultimii 23 de ani, în România a intrat mai multă valută decât a ieşit. Acest lucru s-a datorat în special creşterii exporturilor de maşini, componente auto şi produse farmaceutice.
Dependenţa României de finanţarea externă s-a redus substanţial în acest an, surprinzând toţi analiştii, după ce contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 314 milioane euro pe primele cinci luni, faţă de un deficit de 2,28 miliarde euro în aceeaşi perioadă de anul trecut.
„Excedentul balanţei de plăţi din primele cinci luni este un element de noutate care ne-a luat prin surprindere. Dacă la începutul anului atât prognozele noastre, cât şi ale celorlalţi analişti indicau un deficit de cont curent pe tot anul 2013 în intervalul 3%-4% din PIB, noile estimări arată un deficit minor, probabil între 0% şi 1% din PIB la finalul anului. Nu este exclus nici scenariul menţinerii unui mic surplus pe tot parcursul anului 2013, cu prudenţa de rigoare dată de revizuirile frecvente ale datelor BNR din lunile anterioare“, spune Eugen Sinca, economistul-şef al BCR.
Ajustarea contului curent s-a produs, în principal, prin reducerea cu mai mult de jumătate a deficitului comercial de bunuri şi prin îmbunătăţirea semnificativă a schimburilor de servicii de transport.
„România a exportat mai mult, îndeosebi în afara Uniunii Europene, şi a importat mai puţin. Maşinile şi echipamentele de transport şi-au consolidat ponderea în totalul exporturilor de bunuri la 43%, în ianuarie-mai 2013, de la 40% în anul 2012“, precizează Sinca. El menţionează că avansul exporturilor cu mai mult de două cifre s-a produs după accelerarea producţiei la uzinele Ford şi Dacia, şi pe partea maşinilor şi echipamentelor auto, respectiv a produselor farmaceutice.
Contribuţia sectorului auto este întărită şi de economistul-şef al ING Bank România, Vlad Muscalu. „Ajustarea balanţei comerciale, principalul factor de îmbunătăţire accelerată a contului curent, a fost susţinută mai mult de o creştere a exporturilor decât de o temperare a importurilor. Exporturile cu o creştere mai pronunţată au fost către ţări din afara Uniunii Europene, iar bunurile cu o evoluţie deosebită au fost autovehiculele, contând probabil performanţa remarcabilă de anul acesta a autoturismelor Dacia, dar şi începerea activităţii la fabrica Ford“, spune Muscalu. Potrivit lui, capitolul servicii transport a beneficiat de o modificare metodologică ce accentuează ajustarea deficitului contului curent.
În unele cazuri, vorbim şi de intrarea în producţie a unor capacităţi din industria prelucrătoare, după investiţii importante în anii precedenţi, care la vremea respectivă au adâncit deficitul comercial, spune Sinca. El adaugă că în alte cazuri este vorba de strategii de succes de înlocuire a unor pieţe din zona euro, aflate în recesiune, cu pieţe precum Statele Unite şi Japonia. Totuşi, ajustarea contului curent ascunde şi aspecte mai puţin plăcute pentru economie, cum ar fi consumul şi investiţiile scăzute, precum şi o profitabilitate mai mică.
„Deşi ajustarea contului curent pare să fie condusă de un avans puternic al exporturilor (6% în primele cinci luni), importurile slabe (contracţie de 2%) prezintă o poză slabă a consumului şi/sau a investiţiilor din România, în condițiile în care exporturile în creştere au atras, probabil, o creştere a importurilor de produse intermediare“, spune Muscalu.
Un alt element care a contribuit la ajustarea contului curent este diminuarea deficitului balanţei veniturilor, pe fondul profitabilităţii mai mici a companiilor cu acţionari străini, deci al unor plăţi mai mici de dividende, explică Sinca. Aceste semne de ajustare, coroborate cu scăderea în perspectivă a inflaţiei, vor susţine continuarea procesului de relaxare monetară, astfel că ING crede BNR va reduce dobânda-cheie cu 0,75% până la finele anului, până la 4,25%.
