”În toată transformarea aceasta, uitaţi că putem găsi în valorile tradiţionale, cred eu şi şi sper să meargă oamenii aceştia mai departe, să putem identifica ce anume are valoare în ceea ce trăim noi astăzi şi în ceea ce vrem să trăim în viitor, pornind de la ceea ce s-a păstrat în tradiţie – şi s-a păstrat tocmai pentru ca la un moment dat să putem pune în valoare. Ca să mă duc un pic mai în precizie, domeniul agriculturii şi agroalimentar cred că mai mult decât în orice alt domeniu, la nivel european, pentru ceea ce vrem să construim în viitor avem ce învăţa de la tradiţie. Şi de aceasta pentru mine fermele mici au o importanţă mare – am spus de mai multe ori aceasta, nu împotriva fermelor mari sau împotriva altora, eu nu vreau să construiesc nimic împotriva nimănui sau împotriva a nimic – dar fermele mici au o valoare, pentru că au apropierea aceasta de natură, de asta biodiversitatea are pentru mine o valoare”, a arătat Dacian Cioloş.

Comisarul a apreciat proiectul comun româno-polonez ”Transhumanţa 2013”, care vizează reînvierea unei tradiţii uitate, arătând că iniţiatorii ”au simţit că nu există bariere, nu există frontiere şi nu-i nevoie de integrarea în spaţiul Schengen ca să iei şi să duci oile dintr-o parte în alta”.

”Şi deci în toată transformarea aceasta pe care-o trăim acum, în urma crizei, cu siguranţă va trebui să integrăm anumite transformări şi modul nostru de a fi, modul nostru de a trăi, individual şi împreună. (…) Tradiţiile, fermele mici, biodiversitatea, toate acestea cred că în viitor, într-un viitor apropiat, se vor integra, dacă nu suntem noi capabili să le integrăm, în paradigma de bază. Acum sunt undeva izolate în comportamentul nostru şi vedem că paradigma de bază a construcţiei alimentare agricole şi agroalimentare din ultimele decenii sau chiar ultimele secole începe să scârţâie şi să aibă probleme. Vedeţi crize alimentare în unele locuri unde sunt resurse naturale şi nu se produce de cât e nevoie, vedeţi crizele de mediu, crizele de siguranţă alimentare şi de încredere a consumatorilor în calitatea produselor”, a susţinut comisarul european pentru agricultură.

Cioloş a spus că nu vede nicio contradicţie între anumite tehnologii moderne, capabile să respecte valorile acestea şi echilibrul natural, şi tradiţii.

”Şi aici sper să puteţi să îmbinaţi tinereţea cu capacitatea de inovare, cu capacitatea de imaginaţie şi în acelaşi timp inspirându-vă din valorile acestea pe care mă bucur că şi voi le apreciaţi şi nu vă e ruşine să le puneţi în valoare, chiar dacă la început totdeauna e mai greu şi totdeauna se mai uită lumea mai chiorâş când se lansează astfel de lucruri, vă spun asta pentru că şi eu am trecut prin asta, în urmă cu câţiva ani, nu foarte mulţi, când am început anumite lucruri, pentru care acum, uitaţi, am ajuns comisar european… dar atunci când le-am început, pentru că nu erau în obişnuinţa şi în reflexele lumii, ale oamenilor, se uita lumea mai aşa, mai chiorâş”, a susţinut Dacian Cioloş.

Acesta şi-a exprimat satisfacţia că iniţiatorii au curajul de a promova tradiţiile şi i-a asigurat de întregul său sprijin.

”După părerea mea, aşa se construieşte Europa, şi nu doar cu reguli şi cu norme şi cu standarde şi cu finanţări şi cu instituţii. Tot ce am citat acum nu are nicio valoare dacă nu reuşim să punem ceva ce trece dincolo de ele şi ce ar trebui să stea la baza lor. Şi eu, lucrând pentru UE, eu aşa văd lucrurile, de asta mă doare de multe ori când aud acasă ‘noi aici în România facem şi ei de acolo din UE au mai mult sau au mai puţin sau ne cer anumite lucruri’. Sper ca integrarea aceasta europeană să se facă în felul acesta şi vă mulţumesc pentru felul în care trăiţi european, cu atât mai mândri că sunteţi români şi pentru modul în care trăiţi european, cu atât mai mândri că sunt polonezi – şi cum am spus, găsind în felul acesta şi punţile de legătură mai scurte decât orice normă şi regulă europeană le poate face, sau orice spaţiu Schengen le poate defini”, a accentuat Dacian Cioloş.

În cadrul Conferinţei de la Sighişoara, George Căţean, membru al Asociaţiei Transhumanţa România, a precizat că cele 300 de oi însoţite de şase păstori, doi români, doi ucraineni şi doi polonezi, vor parcurge în aproximativ 100 de zile un traseu de 1.400 de kilometri de-a lungul Arcului Carpatic, începând din România, continuând cu Ucraina, Slovacia, Polonia şi ajungând în Republica Cehă.

În România se trece prin judeţele Braşov, Mureş, Cluj, Sălaj şi Satu Mare, traseu pe care poverile vor fi purtate de măgari, apoi în Ucraina, unde vor fi folosiţi caii din rasa Huţul, potrivit tradiţiei ucrainene.

Turma a plecat în transhumanţă în data de 11 mai, din Rotbav, judeţul Braşov, urmând ca la data de 1 iunie să ajungă la graniţa cu Ucraina, fiind un proiect de reînviere a tradiţiilor din România şi Polonia.
Sursa: Agerpres