"Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate", a spus Daea, la finalul Conferinţei Naţionale a Agricultorilor, unde s-a pus problema cadastrării terenurilor agricole. 

Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, şeful MADR a răspuns: "Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate". 

Daea a menţionat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi "care este starea de fapt". 

"Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe şi nu sunt uşor de executat", a explicat Daea. 

În acest context, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România /LAPAR/, Laurenţiu Baciu, a susţinut că în momentul de faţă sunt multe probleme în teritoriu legate de cadastrare, existând riscul să rămână fără proprietăţi "sute, poate mii de oameni". 

"Ne apropiem de 2020, de noul exerciţiu financiar şi nu avem cadastrarea, doar pe ici pe colo în unele comune. Sunt mari probleme cu proprietăţile, punerea în posesie s-a făcut cum s-a făcut şi acum, când au venit cei de la cadastrare, rămân sute, poate mii de oameni, fără proprietăţi", a precizat preşedintele LAPAR, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor. 

Din anul 2020, România riscă să piardă plăţile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, al cărei sistem de plăţi urmează să fie implementat numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole.