Firma Argirom impreuna cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) au pus la punct un program de achizitionare de juninci performante din Danemarca. Este vorba despre aproximativ 3.000 de exemplare din rasa Holsterin Friesian, gestante (intre trei si sapte luni) cu varsta cuprinsa intre 18 si 28 luni, avand o greutate de cel putin 400 kg (care difera in functie de varsta si de stadiul gestatiei) si un pret de 1.850 dolari fara TVA. O vaca Holstein Friesian produce 5.500 kg de la
Firma Argirom impreuna cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) au pus la punct un program de achizitionare de juninci performante din Danemarca. Este vorba despre aproximativ 3.000 de exemplare din rasa Holsterin Friesian, gestante (intre trei si sapte luni) cu varsta cuprinsa intre 18 si 28 luni, avand o greutate de cel putin 400 kg (care difera in functie de varsta si de stadiul gestatiei) si un pret de 1.850 dolari fara TVA. O vaca Holstein Friesian produce 5.500 kg de lapte la prima lactatie, 6.000 kg de lapte la a doua lactatie si 7.000 kg de lapte la ce de-a treia. Tatal junincii provine dintr-un taur testat pentru reproductie.
Animalele care vor fi importate poarta viza Oficiului Danez de Resort si poseda certificat oficial de sanatate eliberat de catre autoritatea veterinara daneza, in concordanta cu legislatia Uniunii Europene si cu acordul veterinar dintre Romania si Danemarca.
Plata se face in mai multe transe, dupa cum urmeaza: 25% avans, la semnarea contractului cu ordin de plata; 25% la livrare; iar diferenta de 50% trebuie achitata in trei ani in rate trimestriale, in total aproximativ 2.000 dolari. Pentru 75% din valoarea contractului, cumparatorul va constitui in favoarea vanzatorului garantii bancare (scrisoare de garantie bancara sau bilet la ordin avalizat la banca), garantii ce vor fi puse la dispozitia vanzatorului inainte de livrare. Beneficiarul va intra in posesia animalelor la doua saptamani de la plata avansului, respectiv de la data depunerii garantiilor bancare in favoarea vanzatorului.
Junincile sunt asigurate 30 de zile de la data livrarii, asigurarea acoperind 100% riscul de moarte sau ranire si 25% riscul de avort. De asemenea, pentru fiecare juninca achizitionata se acorda suplimentar trei doze de material seminal de inalta calitate.
Fermierii vor preturi mai mici si desfacere asigurata
Desi dornici sa-si imbunatateasca calitativ rasele de animale, micii crescatori (care au exploatatii de pana la 10-12 exemplare), spun ca pretul junincilor Holstein li se pare prea mare si, in plus, intampina dificultati in valorificarea laptelui. „Nu contest faptul ca junincile din Danemarca au o productie mai mare decat ale mele. Dar mie mi se pare putin cam scump. Daca ne-ar garanta firma importatoare si desfacerea la un pret negociabil, atunci as cumpara si eu cateva exemplare”, este de parere Ioan Gabor, crescator de animale din judetul Timis.
„Pe mine nu ma deranjeaza pretul junincilor, ci pretul la care pot sa-mi vand laptele”, spune Iosif Darasz din Bihor „De ce procesatorii platesc 4.500 lei pe litru de lapte, pe care apoi il vand dublu, culmea, dupa ce scot si grasimea din el? Care mai e afacerea? Noi, ca producatori, ramanem cu munca si cu toate riscurile, pe cand agentii economici se aleg cu banii”, spune cu naduf Darasz. Ladislau Szabo din judetul Arad, crede ca „pana acum am avut vaci numai metisi, dar care, furajate dupa carte au produs bine. M-as incumeta la o investitie mai mare sa-mi imbunatatesc rasele daca si statul m-ar ajuta cu un imprumut convenabil. Nu vreau gratis doar dobanda, as vrea sa fie una rezonabila. Altfel, ca mic producator, este greu sa te gandesti la dezvoltare. Pe langa aceasta, cred ca Ministerul Agriculturii ar trebui sa subventioneze mai mult pretul laptelui vandut la procesator.”
Pe piata libera, pretul laptelui este in jur de 10000 lei litrul, iar unitatile procesatoare autorizate il cumpara de la procucatori cu 4.500 5.000 lei/litru. In plus, producatorii care livreaza agentilor economici autorizati incaseaza o prima de 1.400 lei/litru, respectiv 1.800 lei/litru in zonele montane.
Marea majoritate a vacilor detinute de catre tarani o reprezinta diferitii metisi si Baltata Romaneasca, a caror productie de lapte nu depaseste 2.500 3.000 de litri pe lactatie. Aceste productii sunt generate atat de natura raselor, cat si de modul de intretinere si exploatare a animalelor.
Degringolada din zootehnie a facut ca din 1990 incoace, efectivele de animale sa moara pe capete, inclusiv in fostele unitati de stat unde se aflau vaci cu productii de 5.000-9.000 de litri/lactatie. Printre unitatile care au supravietuit se numara si Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bovinelor „Mures” care, cu exemplare ce dau peste 9.000 de litri de lapte, lucreaza acum in profit.
Cum poate ajunge o vaca sa fie cu adevarat rentabila
Inginerul Liviu Costin, specialist la Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bovinelor „Mures”, spune ca pentru ca o vaca indiferent de rasa sa fie rentabila, ea trebuie sa produca minimum 25 de litri de lapte/zi „Pe langa aceasta conditie – necesara, dar nu si suficienta – crescatorul trebuie sa aiba asigurata desfacerea la pretul de cel putin 6.000 de lei plus subventia de 1.400 lei/litru de lapte predat la procesator autorizat. Cand avansez aceste cifre ma refer, bineinteles, la acel crescator care isi produce singur furajele, folosind o dotare adecvata. Eu mai am o vorba: „vaca si hectarul”, ceea ce inseamna ca fara tehnologie proprie, lucrezi in pierdere. Dupa parerea mea, altfel nu se poate vorbi de rentabilitate”, apreciaza Liviu Costin.
Potrivit legii, in acest an se vor acorda subventii crescatorilor de vite dupa cum urmeaza: (1.400 lei/litru de lapte predat la procesator autorizat, cu grasime 3,5% si 1800 lei/litru de lapte pentru crescatorii din zona montana. (4.000 de lei/kg carne in viu tauras predat la abator, agreat de MAAP, avand o greutate mai mare de 380 kg; 1,5 3 milioane lei/juninca la prima fatare in functie de insamantare (3 milioane pentru monta artificiala, 1,5 milioane pentru monta naturala cu taur testat autorizat; 5 milioane lei pentru tauras la sase luni.
Toate primele mentionate se aloca direct crescatorilor pe baza dovezilor comerciale (facturi, bonuri) din care rezulta ca au predat procesatorilor marfa. La sediile directiilor agricole din teritoriu, crescatorii de animale pot obtine listele cu unitatile procesatoare agreate de stat.
De asemenea, persoanele fizice sau juridice care au preluat adaposturi (grajduri) pentru animale in administrare, potrivit OUG nr. 108, beneficiaza, in plus, de subventii dupa cum urmeaza: 20 milioane lei pentru o juninca si 20 milioane lei pentru o juninca gestanta. Valoarea subventiilor nu poate depasi insa 80% din capacitatea adapostului.
Pretul vacilor in targuri
In targurile de animale, pretul vacilor autohtone (in mare majoritate metisi) variaza intre 15 si 20 milioane lei, exemplare cu o lactatie de pana la 2.500 – 3.000 litri si 35 50 milioane lei exemplare care produc intre 5.000 si 7.000 de litri.
* Ratie furajera pentru o vaca in lactatie cu greutatea corporala de 600 kg si o productie de 7.000 litri lapte / lactatie
Specificare Kg S.U. U.N. P.B.D. Ca P
Necesar ***** 18 17,5 1860 100 63
Fan de lucerna 4 3,5 1,7 370 30 11
Siloz de porumb 30 5 6 330 26 16
Semifan 10 3,6 3,1 510 70 17
Borhot 10 1,9 1,7 350 7 9
A.C.tt5t4,2t1,1t380t7t10
Totaltt59t18,2t18t1940t140t63r
* Ratie furajera pentru o vaca in lactatie cu greutatea corporala de 600 kg si o productie de 3.000 litri lapte / lactatier
r
SpecificaretKgtS.U.tU.N.tP.B.D.tCatPr
Necesart*****t13t10,5t1050t80t50r
Fan de lucernat2t1,7t0,8t160t20t4r
Siloz de porumbt30t4t5,4t120t26t16r
Semifantt10t6t2,5t560t70t17r
Borhottt5t0,9t0,7t175t3,5t7,5r
A.C.tt1t0,9t1,1t70t1,3t6r
Totaltt48t13,5t10,5t1085t120,8t50r
r
Costul zilnic al ratiei furajere necesare unei vacir
FurajttCantitate necesara (kg)tPret (lei/kg)tPret total (lei)r
Fan de lucernat4ttt600tt2.400r
Siloz de porumbt30ttt60tt1.800r
Semifantt10ttt382tt3.820r
Borhottt10ttt250tt2.500r
A.C.tt5ttt1.600tt9.000r
Totaltt59ttttt19.520r
Amestecul de concentrate va fi format din urmatoarele furaje: porumb 30%, orz 40%, tarate de grau 10%, srot de floarea-soarelui 15%, creta furajera 1,5%, fosfat disodic 1%, P.M.V. 2,5%.r
r
Legenda: SU – substanta uscata; UN – unitati nutritive; PBD – proteina bruta digestibila; AC – amestec de concentrate; Ca – calciu; P – Fosforr
Sursa: Statiuniea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bovinelor „Mures” Arad.r
r
Costul zilnic al ratiei furajere necesare unei vacir
r
FurajttCantitate necesara (kg)tPret (lei/kg)tPret total (lei)r
Fan de lucernat2ttt600tt1.200r
Siloz de porumbt30ttt60tt1.800r
Semifantt10ttt382tt3.820r
Borhottt5ttt250tt1.250r
A.C.tt1ttt1.600tt1.600r
Totaltt48ttttt9.670