Într-un peisaj geopolitic tot mai complex, în care democrațiile fragile sunt supuse unor presiuni externe semnificative, stabilitatea regiunii devine o temă esențială. Profesorul universitar și analist geopolitic Dan Dungaciu a oferit o perspectivă detaliată asupra influențelor externe care pot afecta regimurile democratice, poziția României în acest context și relația strategică dintre Europa și Statele Unite.
Printre subiectele abordate s-au numărat impactul „trumpismului” asupra politicii americane, percepția SUA asupra Europei și modul în care alianțele internaționale se redefinesc în fața noilor provocări globale.
Dan Dungaciu, despre presiunile externe și impactul asupra statelor vulnerabile
Situația geopolitică actuală ridică întrebări despre fragilitatea democrațiilor și modul în care intervențiile externe pot influența evoluția regimurilor politice.
Dan Dungaciu a explicat că stabilitatea unui stat este direct legată de capacitatea sa de a rezista la influențele externe și la finanțările venite din afară.
„Iar argumentul lui, domnule, nu se poate ca o democrație să fie schimbată cu câteva sute de mii de dolari, pentru că nu e democrație. Argumentul ăsta îmi aduce aminte de procesul de la CEDO al Republicii Moldova, care nu voia să recunoască Mitropolia Basarabiei.
Niciodată Republica Moldova n-a recunoscut Biserica românească acolo. Și a trebuit să se meargă la CEDO”, afirmă Dungaciu.
Un caz precedent: Republica Moldova și recunoașterea Mitropoliei Basarabiei
Analistul a făcut o paralelă între situația actuală și cazul Republicii Moldova, unde recunoașterea Mitropoliei Basarabiei a fost un subiect sensibil.
El a explicat cum reprezentanții moldoveni au susținut că acceptarea Mitropoliei ar pune în pericol stabilitatea statului.
„Cum se va merge și în cazul Ucrainei. Mitropolia Basarabiei a fost apărată de un avocat cu cetățenie americană și britanică. Și zice Ion Morei, reprezentantul guvernării Republicii Moldova: «Dacă recunoașteți Mitropolia Basarabiei, statul Moldova se va destrăma»”, explică Dungaciu.
România și relația strategică cu SUA
În ciuda diverselor speculații, Dungaciu a afirmat că România nu este abandonată de Statele Unite. El a evidențiat investițiile și prezența constantă a SUA în regiune, subliniind că astfel de angajamente nu sunt ușor de anulat.
„Vance a blamat, a acuzat un mod de a face lucruri, adică un tip de comportament. Dar de aici până a spune că America abandonează România, în niciun caz. Eu nu cred acest lucru. Americanii au investit prea mult și prezența lor a fost prea consistentă”, susține analistul, potrivit gandul.ro.
Trumpismul și schimbările din politica americană
Dan Dungaciu a analizat și modul în care administrația Trump a influențat atât politica internă a SUA, cât și relațiile internaționale.
El a evidențiat faptul că „lumea lui Trump” a devenit un fenomen de lungă durată în Statele Unite, schimbând direcția strategică a țării.
„Lumea lui Trump se instalează în Statele Unite cu o viteză amețitoare. Vorba lui Steve Banan, un vechi militant trumpist din primul mandat. Și, domnule, acuma trebuie să venim pe agendă cu atâtea probleme.
Ăștia, fiind leneși, nu le pot gestiona pe toate și nici nu mai știu cum să reacționeze ceea ce se întâmplă acum. Deci, administrația Trump, lumea lui se instalează în Statele Unite, dar în Europa lucrurile astea funcționează un pic mai greu. Încă n-a ajuns aici. Și sigur că atunci trumpiștii care vin din american îi numesc conservator”, spune Dungaciu.
Europa, un continent care se adaptează greu la noile realități
În opinia analistului, Europa nu reușește să țină pasul cu schimbările rapide din politica globală.
Spre deosebire de Statele Unite, care își redefinesc poziția strategică, Europa rămâne ancorată în structuri tradiționale care nu mai reflectă realitatea actuală.
„Venind din Europa, ai impresia că te întorci în timp. Americanii se uită la Europa ca și cum ar fi rămas blocată într-un trecut în care regulile vechi încă funcționează. Însă lumea se schimbă rapid, iar Europa trebuie să țină pasul”, explică Dungaciu.
SUA și Germania, o relație tensionată
Dungaciu evocă un moment relevant: reacția delegației germane la un discurs susținut de Donald Trump la ONU, în care acesta condamna dependența Berlinului de gazul rusesc.
Prin deciziile sale energetice, Germania s-a plasat într-o poziție vulnerabilă, ridicând semne de întrebare asupra coerenței strategiei europene față de Rusia.
Deși autoritățile germane au încercat să găsească un echilibru între interesele economice și angajamentele de securitate, Washingtonul a perceput această abordare ca pe o slăbiciune semnificativă.
„În acel moment, delegația germană râdea, dar Trump punea o problemă reală: nu poți să cumperi gaz ieftin de la Rusia și, în același timp, să ceri protecție din partea NATO împotriva Rusiei”, a subliniat Dungaciu.
Dan Dungaciu atrage atenția asupra necesității ca Europa să se adapteze rapid la noile realități geopolitice. Într-un context internațional marcat de schimbări accelerate, în care alianțele tradiționale sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, iar strategiile globale se reconfigurează, Uniunea Europeană nu își mai poate permite o atitudine pasivă.
Absența unei direcții clare ar putea transforma Europa într-un actor secundar, fără influență reală asupra deciziilor majore la nivel mondial.
„Dacă Europa nu reușește să se alinieze noii dinamici globale, riscă să fie percepută tot mai mult ca un spațiu ‘întors în timp’, incapabil să răspundă eficient provocărilor viitorului”, avertizează Dungaciu.
