Comisarul european i-a explicat liberalului că România, prin Ministerul Agriculturii, nu a putut demonstra pierderile avute.

Este o mare prăpastie între calculul pe care l-a prezentat şi calculul făcut în țară

,,Am solicitat explicaţii în legătură cu suma de 10,05 milioane de euro propusă pentru fermierii români afectaţi de afluxul de grâne la preţuri scăzute din Ucraina. Subiectul a fost abordat în cadrul întâlnirii cu comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski. Explicaţiile oferite de comisarul european ridică semne de întrebare privind modul cum au fost reprezentate interesele fermierilor români. I-am spus comisarului european, care a fost prezent la lucrările Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, că propunerea referitoare la România, pe care a prezentat-o recent, nu respectă principiile agriculturii Uniunii Europene: securitate, stabilitate, sustenabilitate şi solidaritate. I-am transmis comisarului european că este o mare prăpastie între calculul pe care l-a prezentat şi calculul făcut în ţară.”, a scris Dan Motreanu pe Facebook.

Pierdere de 45,84 milioane de euro

Europarlamentarul PNL a mai spus că, în ceea ce priveşte pierderile suferite de fermierii români pe diferenţele de preţ dintre preţul mediu naţional al cerealelor şi preţul cerealelor din zonele afectate de afluxul de cereale din Ucraina, Comisia a constatat o pierdere de 45,84 milioane de euro, pentru toate cele trei produse care se încadrează la despăgubiri, respectiv porumb, grâu şi floarea soarelui.

„În cele din urmă, Comisia Europeană a luat în calcul doar pierderea la porumb, care se ridică la 20,1 milioane de euro din care Comisia va susţine 10,0505 milioane de euro, restul va putea fi susţinută de partea română. Am vrut să aflu de ce nu au fost luate în calcul şi pierderile înregistrate de agricultorii români pentru grâu şi floarea soarelui, care însumat înseamnă 27,73 milioane de euro şi am solicitat să fie corectată această situaţie. Comisarul european, cu care am discutat la finalul şedinţei, ne-a spus foarte clar ca România, prin Ministerul Agriculturii, nu a putut demonstra pierderile avute. Comisarul european ne-a explicat că a avut şi o discuţie particulară cu ministrul Agriculturii, Petre Daea” a adăugat Montreanu.

„Comisia susţine că, în 2022, România a raportat secetă şi o recoltă mai mică şi că importurile făcute sunt in măsură să acopere necesarul primit. De asemenea, comisarul pentru agricultură a sustinut ca România nu a prezentat o situaţie clară privind cantitatea exactă de cereale aflată acum în depozite. A fost luată în considerare situaţia actuală faţă de media celor cinci ani înainte de război, iar creşterea producţiei s-a constatat doar în două state, Polonia şi Bulgaria. Janusz Wojciechowski a declarat că România a primit ajutor deoarece are un rol preponderent în culoarele de solidaritate. În România, deşi producţia a fost mică, toate spaţiile de stocare erau deja pline.

El a susţinut că preţurile cerealelor au fost afectate în toate statele membre, nu doar în cele învecinate Ucrainei. Comisarul a mentionat ca pentru a elibera mai mult de 56 de milioane din cei 450 de milioane de euro disponibili în rezerva de criza PAC, ar fi fost nevoie de susţinerea majorităţii statelor membre la votul în Consiliu. Având în vedere că sunt doar cinci state membre afectate de cerealele ucrainiene si foarte multe alte cereri de a accesa aceasta rezerva PAC din partea celorlalte state, o sumă mai mare de 56 milioane de euro nu ar avea şanse să treaca la votul de la sfârşitul lunii martie”, a mai spus Motreanu.