vreme de cateva luni a lucrat pentru un Institut de Aviatie, de unde si-a dat demisia imediat dupa Revolutie. Dan Smirnov avea in acel moment cam tot ceea ce isi putea dori un roman: institutul pentru care lucra era considerat unul de elita, avea cateva zeci de oameni in subordine si avea un salariu bun. „Nu stiu ce m-a determinat sa plec de acolo, insa cu siguranta a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat. Am fost de curand la acel institut si nu se mai intampla mai nimic acolo”, spune Dan Smirnov. La cateva luni dupa momentul demisiei s-a gandit ca este momentul sa intre in afaceri si, impreuna cu un asociat japonez, a deschis prima firma. Aduceau scutere second hand din Japonia, le reparau si le reconditionau, dupa care le vindeau cu 100-150 de dolari bucata. Smirnov avea 30% din afacere, ceea ce ii asigura un venit lunar de aproximativ 400 de dolari. „In 1992 mi-am dat demisia si am iesit din afacere. Fiind singuri pe piata, asociatul meu japonez vroia sa creasca pretul. Eu vroiam sa vindem ieftin, sa deschidem mai multe puncte de service si sa castigam mai mult din aceasta activitate. Nu am fost de acord, asa ca am iesit din afacere”, explica Dan Smirnov. Acesta nu a asteptat mult si la finele anului 1993 a deschis, impreuna cu un asociat italian, o casa de expeditie, Fast Way, o afacere destul de noua pe piata romaneasca in acel moment. Asocierea nu a durat insa decat un an de zile.50.000 USD investiti intr-un studio de filmariDin acest esec a invatat totusi ca aceasta afacere este cat se poate de profitabila si, la un an de zile, Smirnov a deschis inca o casa de expeditie, Total Impact. „Daca faci un produs finit trebuie sa fii constient ca trebuie sa il si vinzi. Eu cred ca din servicii se vor castiga bani intotdeauna. Dupa parerea mea, cel mai bine este sa prestezi pentru cineva. Spre exemplu, decat sa produc lanturi de bicicleta, mai bine produc subansamble pentru un producator de lanturi de bicicleta”, spune Smirnov. Chiar daca cifra de afaceri a casei de expeditie a crescut constant de la un an la altul, ajungand ca in 2002 sa depaseasca valoarea de doua milioane de dolari, in conditiile unei rate a profitului net de 10%, Dan Smirnov a incercat sa isi diversifice afacerile. Astfel, in anul 1999, impreuna cu un prieten, s-a gandit sa deschida un studio pentru filmari chiar in centrul Bucurestiului. Majoritatea studiourilor similare se gasesc la marginea Bucurestiului, insa cei doi au mers pe un alt principiu: sa faca un studio mic, care sa atraga in general companiile de publicitate sa filmeze clipuri. Au investit aproximativ 50.000 de dolari, care intre timp au fost recuperati cu varf si indesat. „Pana acum un an si jumatate toti cei care aveau afaceri asemanatoare incercau sa „prinda” agentiile de publicitate. Intre timp, cred ca ponderea reclamelor a scazut. Din reclame poti avea venituri mici si dese, insa in aceste conditii ne trebuia altceva”, explica Dan Smirnov. Numarul comenzilor venite din industria publicitatii a scazut, insa industria cinematografica ii putea asigura comenzi sigure pe perioade mai indelungate. Studioul era insa prea mic pentru industria cinematografica, asa ca Smirnov s-a extins in productia de decoruri. In acest fel putea primi comenzi si din partea televiziunilor care aveau nevoie de decoruri pentru emisiuni. Smirnov este cat se poate de optimist in ceea ce priveste viitorul afacerii de productie de decoruri. „In viitorii trei ani va fi un boom in industria cinematografica din Romania deoarece producatorii care pana acum preferau studiourile din Cehia sau Polonia vin aici din cauza costurilor mai scazute”, explica Smirnov.
De unde vin banii
· Studioul de filmari ii aduce lui Smirnov circa 120.000 de dolari anual si, spre deosebire de altele, are avantajul faptului ca este pozitionat in centrul Bucurestiului. Studioul este mic insa este tocmai bun pentru filmarea de clipuri publicitare si videoclipuri muzicale.
· Productia de decoruri de film si pentru emisiuni TV ii aduce omului de afaceri venituri lunare de aproximativ 7.000 de dolari. Acest business va avea o crestere semnificativa in viitor, in conditiile in care producatorii occidentali migreaza din Polonia si Cehia catre studiourile de film din Romania.
· Casa de expeditii i-a asigurat in 2002 lui Dan Smirnov o cifra de afaceri de peste doua milioane de dolari, in conditiile unei rate a profitului de 10%.
CUM LE MAI MERG AFACERILE
O noua librarie „Carturesti”
In urma cu cativa ani, serban Radu investea impreuna cu o prietena 10.000 de dolari intr-o mica librarie din centrul Bucurestiului. Acum acestia deschid a doua librarie, investitia fiind de 300.000 de dolari.Cu toate ca libraria Carturesti a plecat la drum intr-o perioada in care lanturile de magazine care ofereau cat mai multe servicii integrate se aflau in plina perioada de crestere, cei doi nu au incercat nicidecum sa urmareasca aceasta tendinta. Ei isi doreau o locatie mica, familiara, diferita de orice exista pe piata.Cum conceptul Carturesti a prins destul de bine in piata, serban Radu a decis sa mai deschida o librarie. Al doilea spatiu Carturesti se gaseste pe Bulevardul Magheru, langa cinematograful Patria. „Sunt lucruri care iti fac viata mai simpla. Sunt lucruri care iti fac viata mai frumoasa. Lucrurile care iti fac viata mai simpla pot fi cumparate din hale imense in care, ca niste soldati, stau pe rafturi produse. Acestea pot fi inlocuite daca se strica. Lucrurile care iti fac viata mai frumoasa nu pot fi vandute la masura, ele iti apartin si te reprezinta. Aceasta a fost filosofia care a stat la baza conceptului de librarie Carturesti”, explica serban Radu. A doua locatie Carturesti este mult mai mare decat prima, iar spatiul se vrea a fi mai mult decat o librarie. Exista, spre exemplu, o sala de expozitie, diferita de una clasica, in care privitorii pot urmari exponatele „sorbind” dintr-o ceasca de ceai. Prima expozitie care va avea loc in noua locatie va fi una de scaune, in care veti putea admira de la scaunele unor personalitati din Romania, scaunul lui Andrei Plesu din bucatarie spre exemplu, si pana la cele ale unor arhitecti celebri din Romania. „Carturesti se vrea un spatiu aparte, din care, o data intrat, sa iti vina cu greu sa mai iesi”, spune serban Radu. Investitia in cel de-al doilea spatiu a fost cu mult mai mare, ea ridicandu-se la aproximativ 300.000 de dolari. „Ca si in cazul primei investitii am facut acest lucru doar din pura placere. Nu ne propunem sa ne imbogatim de aici, dar nici sa pierdem bani”, spune serban Radu. Incasarile lunare pe care acesta mizeaza, care sa asigure supravietuirea din punct de vedere financiar a noii librarii, ar trebui sa se apropie de 1,5 miliarde de lei lunar.
