Capital: – Care au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an? Ce proiecte aveți pentru acest an?

Dana Gârbovan: – La începutul anul 2021 am preluat, în urma unui concurs, mandatul de preşedinte al Curţii de Apel Cluj, una din cele mai mari curţi de apel din ţară, ce are în circumscrisptia 21 de instante – 5 tribunale şi 16 judecătorii.

În consecinţă, eforturile şi energia mea în această perioadă sunt dedicate punerii în aplicare a proiectelor propuse prin proiectul de candidatura, între care cele mai importante sunt echilibrarea volumului de muncă, rezolvarea problemelor de infrastructură şi facilitarea accesului cetăţenilor la justiţie.

Cel mai important proiect demarat în acest an vizează reabilitarea şi modernizarea Palatului de Justiţie Cluj, o cladire-monument de peste 25.000 mp, ce trebuie prezervata nu doar pentru justiţiabili, ci şi pentru întreaga comunitate, dată fiind valoarea sa istorică şi arhitecturală deosebită.

Deşi a fost construită special cu destinaţia de Palat de Justiţie, în prezent clădirea deserveşte şi Penitenciarul Gherla, secţia exterioară pentru femei, o situaţie absolut nefirească şi inacceptabilă. Din acest motiv am început discuţiile cu Ministerul Justiţiei, având promisiunea unui calendar asumat de rezolvarea a acestei situaţii până în 2024.

În esenţă, mandatul unui preşedinte de curte de apel implica foarte multe atribuţii administrative şi implementarea de proiecte, mai mici sau mai mari, pe termen scurt său mediu, însă toate servind aceluiaşi scop: o justiţie eficientă şi dreapta, în beneficiul cetăţenilor.

Imixtiunea serviciilor

C: – Care au fost cele mai mari provocări pe le-ați avut de-a lungul carierei și cum le-ați rezolvat?

D.G: – O mare provocare în cariera mea, în sensul că am fost mereu pe metereze, a fost şi rămâne conducerea asociaţiei Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), la fondarea căreia am participat în urmă cu aproape 15 ani.

De atunci şi până acum am luptat, alături de colegii mei, pentru independenţa justiţiei, pentru că numai o justiţiei independenta şi responsabilă poate apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Au existat de-a lungul acestor ani extrem de multe provocări, presiuni, atacuri, dar credinţa în adevăr, justiţie şi în misiunea noastră ne-au ajutat să le depăşim. Au fost momente cu presiuni extreme, când vocea UNJR era singura care se făcea auzită.

Din 2015, de când am început să devoalam imixtiunea serviciilor de informaţii în justiţie şi, mai apoi, abuzurile din lupta împotriva corupţiei am fost contestaţi cu o agresivitate incredibilă, fiindu-ne pus sub semnul întrebării până şi dreptul la opinie. Punctul culminant a fost atins în 2018, când am susţinut o serie de modificări la legile justiţiei, ce creşteau independenta sistemului judiciar în raport cu celelalte puteri – preşedinte, ministru al justiţiei – , dar şi în raport cu serviciile secrete. În ciuda unei propagande de o intensitate, perseverenţă şi agresivitate fără procedent, nu am cedat, ci am rămas să susţinem toate amendamentele ce ne garantau o independentă sporită şi protejau drepturile şi libertăţile omului.

În fond, cea mai mare provocare nu doar pentru lider de asociaţie şi judecător, dar şi pentru orice cetăţean, este apărarea liberatatii. Este esenţial ca fiecare persoană să înţeleagă importanţa fundamentală a libertăţii, a faptului că aceasta nu este ceva câştigat pentru totdeauna, ci o stare cu care ne-am născut, dar pentru care trebuie să luptăm permanent.

O altă mare provocare a fost în toamna anului 2019, când am fost nominalizată pentru a prelua portofoliu de ministru al justiţiei. Hotărârea de a accepta a fost una din cele mai grele hotărâri din intraga mea carieră. Am acceptat propunerea, însă, deoarece din funcţia de ministru al justiţiei aveam competenta de a rezolva problemele sistemice pe care le cunosc foarte bine şi care afectează negativ mii de magistrați și milioane de cetățeni, care participă anual, în diferite calități, la procedurile judiciare.

Cât despre modul în care am depăşit aceste presiuni, răspunsul este unul singur: am învăţat, în tot aceşti ani, ca în lupta pe care o ducem pentru justiţie, dreptate şi libertate, cel mai important lucru este să stai drept şi neclintit, chiar şi atunci când crezi că eşti singur.

Un act de justiție de calitate

C: – Care este rețeta succesului pentru compania/instituția din care faceți parte?

D.G: – O instanţă de judecată nu are o reţetă a succesului, tocmai pentru că rolul acesteia nu este acela de a fi competitiva pe o piaţă, ci de a asigura cetăţenilor un act de justiţie de calitate, într-un termen rezonabil.

Reţetă pentru aceasta cuprinde, pe de-o parte, o legislaţie coerentă, stabilă şi care respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, un volum de muncă rezonabil, infrastructura şi resurse materiale şi umane suficiente şi, pe de altă parte, un corp al magistraţilor matur, echilibrat, onest, responsabil şi bine pregătit profesional.

C: – Cum arată programul dumneavoastră zilnic?

D.G: – Programul meu este dictat de atribuţiile de judecător, preşedinte de curte de apel şi lider de asociaţie.

Ca atare, în fiecare zi o parte este dedicată studiului dosarelor, motivărilor sau şedinţelor de judecată, după caz.

O altă parte, semnificativă, este destinată rezolvării problemelor administrative curente, a celor legate de personal, de relaţii cu instanţele din subordine, cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi de documentare/redactare şi implementarea diverselor proiecte.

Nu în ultimul rând, o parte din timp este dedicat activităţilor ce implică asociaţia UNJR sau MEDEL, asociaţia profesională europeană din care facem parte.

Despre responsabilitate

C: – Care sunt cele mai importante realizări pe care le-ați avut în ultima perioadă?

D.G: – Cea mai importantă realizare profesională din ultima perioadă este preluarea mandatului de preşedinte de apel şi, în consecinţă, demararea proiectelor de care v-am vorbit anterior.

Este o mare responsabilitate şi o mare onoare să conduci o instanţă de mărimea, tradiţia şi importanta Curţii de Apel Cluj, instanţă în care funcţionează judecători cu o excelentă reputaţie profesională, cu vechime în magistratură şi care deserveşte o populaţie de peste 1,8 milioane  cetăţeni, la care se adauga sute de mii de persoane juridice de drept public său privat.

C: – Care sunt cele mai importante provocări pe care le-a adus criza medicală în activitatea dumneavoastră și cum v-ați adaptat activitatea?

D.G: – Cea mai mare provocare adusă de criză medicală a fost administrarea actului de justiţie în lipsa contactului direct cu justiţiabilii, cu oamenii.

Într-o primă perioadă, părţile au evitat să se mai prezinte în cauze, alegând judecata în lipsă. Ulterior, chiar dacă părţile s-au reîntors în sala de judecată, purtarea măştilor atât de către judecători, cât şi de justiţiabili, avocaţi  sau alţi participanţi în procedurile judiciare au creat o atmosferă nespecifică, în care comunicarea era vădit îngreunată.

Ne-am adaptat acestor condiţii, pentru că drepturile cetăţenilor, problemele acestora nu sunt puse în aşteptare în perioada pandemiei, iar dreptul de acces la justiţie al acestora este fundamental, mai ales în perioade de criză.

Sper însă să revenim cât mai curând la normalitate, pentru că absolut nimic, nici mediul virtual, nici judecata în lipsa nu pot suplini contactul direct dintre judecător şi cei judecăţi, latura umană a actului de judecată. Am spus de multe ori ca între coperţile unui dosar nu sunt foi şi spete teoretice, ci dispute juridice ce afectează, pe multiple paliere, viaţa oamenilor. Orice cetăţean are dreptul de a-şi privi în ochi judecătorul care îi decide soarta.

Pe de altă parte, atmosfera din sala de judecată, solemnitatea şedinţei de judecată, publicitatea acesteia, duelul judiciar ce se desfăşoară în faţa judecătorului, audierea directă şi nemijlocită a părţilor, a martorilor nu vor putea fi niciodată suplinita de nici o tehnologie, oricât de avansată ar fi.

Lucruri mărunte

C: – Aveți hobbyuri care ar putea fi evidențiate?

D.G: – De principiu nu vorbesc despre chestiuni ce ţin de viaţa privată în spaţiul public. Într-o perioadă în care dreptul la intimitate, la viaţa privată şi de familie sunt tot mai desconsiderate, tot mai des relativizate sau chiar încălcate, devine o datorie a fiecăruia dintre noi să înţelegem valoarea esenţială a acestor drepturi, să le protejăm şi să le apărăm atunci când ne sunt atacate.

C: – Care credeți că este rețeta succesului pentru a ajunge o femeie de succes?

D.G: – Nu m-am gândit niciodată în activitatea mea la o astfel de reţeta, pentru că nu este specific funcţiei de judecător. Constantele carierei mele, însă, au fost credinţa, libertatea şi munca.

C: – Cum v-ați caracteriza într-o singură frază?

D.G: – Totul este cu putinţă celui care crede.

C: Ne puteți indica un dicton care să vă definească?

D.G: – Nu un dicton, ci un verset biblic: „Cunoaşteţi Adevăr, iar Adevărul vă va face liberi!” (Ioan 8, 32).