Fost funcționar cu posturi înalte în structurile Uniunii Europene, vorbitor al mai multor limbi străine, căsătorit cu o franțuzoaică și susținut public de mai multe ambasade ale unor țări cu forță economică, Dacian Cioloș era așteptat să aducă o deschidere către occident și, implicit, o mai mare implicare a companiilor din țările dezvoltate în România.

Europarlamentar fără prea mari veleități și fără inclinații speciale către limbi străine, considerată un simplu executant al ordinelor președintelui PSD și criticată deschis de mai multe ambasade străine, Viorica Dăncilă era de așteptat să mizeze pe o strategie economică închisă, naționalistă. Socoteala de acasă nu se potrivește, însă, cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. Cu atât mai valabilă este zicala atunci când vorbim despre cifre seci, care definesc o economie.

Capital a încercat să analizeze perfomanțele din primele șase luni ale guvernărilor Dacian Cioloș și Viorica Dăncilă și a constatat că, dacă există ceva diferențe majore între cele două, acestea constau în evoluția Investițiilor Străine Directe (ISD), a balanței de plăți a contului curent (indicatorul care arată diferențele între intrările și ieșirile de valută) și, doar parțial, în evoluția salariilor.

Dacian Cioloș, cu guvernul său format în parte din foști reprezentanți ai unor companii multinaționale, a preluat conducerea țării într-un moment în care ISD însumau 2,8 miliarde de euro și, după șase luni de guvernare, a lăsat-o cu investiții de doar 1,1 miliarde de euro pe lună .

Viorica Dăncilă, cu guvernul și mai ales cu strategii din spatele său, care au reușit să-și pună în cap multe dintre companiile  multinaționale, s-a instalat în ianuarie, când în țară au intrat doar 310 milioane de euro din investiții străine directe și a reușit ca, la finele  lunii iunie, să ducă acest indicator la peste 2,1 miliarde de euro. Există, însă, și un revers al medaliei. Pentru că investițiile străine au venit, cel mai probabil, pe fondul unei creșteri a consumului populației, iar România este încă departe de a putea produce cât consumă.

 

Prin urmare, deficitul contului curent al balanței de plăți, adică, simplu spus, acel indicator care arată diferența dintre intrările și ieșirile de valută (în principal exporturi și importuri de bunuri și servicii) a ajuns la un record de 3,7 miliarde de euro în iunie, deși în ianuarie, când Dăncilă a fost instalată premier, România avea chiar un execedent de 216 milioane de euro . În această privință, guvernul Cioloș  a fost ceva mai bun. A preluat țara cu un deficit de un miliard de euro, în noiembrie 2015 și, după șase luni, în mai 2016, a dus acest indicator la 2,6 miliarde de euro. Nici un guvern, nici celălalt, nu au lăsat urme prea adânci asupra datoriei externe care era și atunci, este și acum, în jurul valorii de 90 de miliarde de euro. De menționat că Cioloș a preluat acest indicator la circa 94 de miliarde de euro, exact cât era și la finele lui iulie 2018.

Dăncilă a dat mai mulți bani de salarii, Cioloș a lucrat mai bine cu BNR

O diferență, deși nu foarte mare, este sesizabilă și în ceea ce privește evoluția salariului mediu brut. În primele șase luni de guvernare Cioloș el aproape că a stagnat, crescând ușor de la 1.920 de lei la circa 2.040 de lei.  În prima parte a guvernării Dăncilă, salariul mediu brut a urcat cu peste 9%, de la 4.143 de lei la 4.527 de lei în iunie.

Pe de altă parte, Cioloș a reușit să lucreze mult mai bine cu Banca Națională a României și să o „convingă” să mențină dobânzile la niveluri rezonabile. Practic, în timpul lui Cioloș, dobânda ROBOR, în funcție de care sunt calculate ratele majorității românilor, a stagnat undeva în jurul a 1% fără să fie influențată de intervenții directe pe piață ale BNR sau de modificări ale dobânzii de politică monetară.

Nu de același tratament a avut parte guvernul Dăncilă, mai ales că partidul care îl susține, PSD, s-a aflat la un moment dat chiar în conflict deschis cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe care l-a acuzat că a scăpat din frâu inflația și că distruge creșterea economică prin creșterea dobânzilor. Concret, BNR a intervenit direct pe piața interbancară prin cumpărarea de lei și a provocat astfel o majorare semnificativă a ROBOR. În această perioadă, BNR a crescut și dobânda de politcă monetară în încercarea de a stăvili inflația, care atins recorduri europene.

 

Ca urmare, dacă în ianuarie dobânda ROBOR la trei luni era undeva la 2%, acum este 3,15% și a fost chiar și mai mare de atât. E drept că și condițiile sunt oarecum diferite acum față de perioada Cioloș în ceea ce privește evoluția prețurilor de consum. De fapt, în primele șase luni de guvernare tehnocrată, prețurile su scăzut din ce în ce mai puternic. Dacă în noiembrie 2015 indicele inflației arăta – 0,7% (adică scăderi de prețuri sau deflație), în mai 2016, tendința deja se accentuase, iar indicele prețurilor de consum mersese până la -3,5%.

Cioloș, ceva mai atent cu bugetul. Investiții mici de ambele părți

Pe de altă parte, Dacian Cioloș pare să fi fost ceva mai atent cu cheltuielile bugetare. Cu mențiunea că, în sume absolute, colectările bugetare sunt semnificativ mai mari acum decât erau pe timpul guvernării tehnocrate, trebuie arătat că Cioloș a luat bugetul pe excedent și l-a lăsat tot acolo, iar Dăncilă a ajuns pe deficit după șase luni de guvernare. Și atunci, ca și acum, atât veniturile cât și cheltuielile se învârt în jurul a 30% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel pe care România pare că nu poate să îl depășească.

Și atunci, ca și acum, s-a tăiat mult de la investiții, până la niveluri aproape de subzistență, și, în ambele cazuri, au crescut cheltuielile cu personalul.

Mai exact, Cioloș a preluat țara cu un excedent de 5,3 miliarde de lei, adică 0,76% din PIB și, după 6 luni, ajunsese la un plus de doar 0,78 miliarde de lei, adică circa 1% din PIB. Dăncilă a preluat la un plus de 3,5 miliarde de euro sau 0,35% din PIB și a ajuns, în iunie, la un minus de 6,2 miliarde de euro sau 0,73% din PIB. Șansa guvernului Dăncilă este, însă, că multe dintre companiile de stat, în principal cele din energie, au făcut profituri record, iar acești bani, care vor fi vărsați la bugetul general în cea mai mare parte, vor ajuta mult la echilibrarea fiscală.

 

Alți indicatori importanți, cum ar fi șomajul, au rămas aproape la aceleași niveluri în ambele guvernări. La fel și cursul de schimb, care s-a mișcat cu doar câțiva bani în ambele situații și este și în prezent foarte apropiat de cel din noimebrie 2015, când la conducere venea guvernul Cioloș.  În iunie 2018, un euro a fost cotat, în medie, la 4,6 lei, la fel ca în ianuarie 2018. În noiembrie 2015, un euro era circa 4,5 lei.

Tigrii atunci, tigrii și acum. Miza pe consum

În ceea ce privește creșterea economică, rămâne valabilă ștampila de „tigru al Europei” aplicată încă din timpul guvernării Ponta când economia o luase pe o direcție ascendentă care a continuat în timpul lui Cioloș.  Pe cifre seci Cioloș pare că a realizat o performanță mai bună. În context, adică având în vedere că în 2017 România a obținut o creștere economică record, deci se pleacă de la o bază foarte înaltă, performanțele se mai echilibrează.  În trimestrul trei din 2015, ultimul dinainte de venirea lui Cioloș, PIB crescuse cu doar 1,4% în timp ce, în primul trimestru  din 2016, primul cu Cioloș, avansul a ajuns la 4,3%. Adevăratul reviriment a venit în trimestrul doi din 2016, când economia a urcat cu aproape 6%, cea mai mare creștere din Europa.  Acest lucru s-a întâmplat, ca și în ultima vreme, pe baza creșterii consumului.

Viorica Dăncilă  aluat țara după o creștere 6,7% și, după o stagnare în primul trimestru, a marcat o ceștere de 1,4% în trimestrul doi, cea mai mare din Europa.

Strategi au fost, strategi sunt încă

Mai puțin vizibil și cu mai puțină forță, guvernul Cioloș a fost și el susținut de PSD fără votul căruia, în Parlament, nu ar fi putut nici să fie numit și nici să se mențină.  Ca și Dăncilă, Cioloș a avut în echipă oameni despre care se spunea că erau adevărații decidenți, strategi sau oameni din umbră.

Dacă în cazul lui Dăncilă vorbim despre oameni ca Darius Vâlcov (consilier), Viorel Ștefan sau Paul Stănescu (vicepremieri), la Cioloș a fost vorba despre vicepremierii Vasile  Dâncu (fost PSD) și Costin Borc (unul dintre cei mai bogați și influenți CEO de multinațională din România). În minea și pixul acestor oameni ar fi stat, a speculat multă lume, întreaga strategie.

Guvernul Cioloș – componență

 

Vicepremier, ministru al Economiei  – Costin Grigore Borc
Vicepremier si ministru al Dezvoltării si Administrației  – Vasile Dancu 
Ministru al Afacerilor Externe – Lazar Comanescu
Ministrul Apărării Nationale – Mihnea Motoc
Ministrul al Afacerilor Interne – Petre Tobă
Ministrul Finantelor – Anca Paliu Dragu
Ministrul Justiției – Cristina Guseth
Ministrul Transporturilor – Dan Marian Costescu
Ministrul Educației și Cercetării – Adrian Curaj
Ministrul Muncii – Claudia Ana Moarcas
Ministrul Sănătății – Andrei Baciu
Ministrul Agriculturii – Achim Irimescu
Ministrul Energiei – Victor Vlad Grigorescu
Ministrul Fondurilor Europene – Aura Raducu 
Ministrul Mediului – Cristiana Pasca Palmer
Ministrul Comunicațiilor – Marius Raul Bostan
Ministrul Culturii – Vlad Alexandrescu
Ministrul Tineretului – Elisabeta Lipă
Ministru delegat pentru consultare publică și dialog social- Violeta Alexandru
Șeful cancelariei premierului – Ioan Dragos Tudorache
Ministru delegat pentru românii de pretutindeni – Dan Stoenescu
Ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul – Ciprian Bucur

 

Guvernul Dăncilă – componență

Prim-ministru – Vasilica Viorica Dăncilă
Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării – Paul Stănescu
Viceprim-ministru, ministrul Mediului – Graţiela Gavrilescu
Viceprim-ministru (fără portofoliu) – Viorel Ştefan
Vicepremier pentru implementarea Afacerilor europene – Ana Birchall
Ministrul Educaţiei – Valentin Popa
Ministrul Transporturilor – Lucian Şova
Ministrul Sănătăţii – Sorina Pintea 
Ministrul Culturii – George Ivaşcu 
Ministrul pentru Fonduri Europene – Rovana Plumb 
Ministrul Apelor şi Pădurilor – Ioan Deneş
Ministrul pentru Afaceri Europene – Victor Negrescu 
Ministrul Energiei – Anton Anton
Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul – Viorel Ilie
Ministrul Afacerilor Externe – Teodor Meleşcanu
Ministrul Finanţelor – Eugen Teodorovici 
Ministrul Afacerilor Interne – Carmen Dan
Ministrul Apărării – Mihai Fifor
Ministrul Justiţiei – Tudorel Toader
Ministrul Agriculturii – Petre Daea
Ministrul Muncii – Lia Olguţa Vasilescu
Ministrul Economiei – Dănuţ Andruşcă
Ministrul pentru Mediul de Afaceri – Radu Oprea
Ministrul Cercetării – Nicolae Burnete
Ministrul Comunicaţiilor – Bogdan Cojocaru
Ministrul pentru Diaspora – Natalia Intotero
Ministrul Turismului – Bogdan Trif
Ministrul Tineretului – Ioana Bran

1.918 lei era salariul mediu la începutul guvernării Ciolo, și doar puțin peste 2.000 de lei după primele șase luni.

10% este creșterea salariului mediu brut în România după primele șase luni de guvernare Dăncilă

2,3 mld. euro au fost investițiile străine directe atrase de România în luna iunie 2018, de aproape șapte ori mai mari decât în ianuarie, când  s-a instalat guvernul Dăncilă

3,7 mld. euro era deficutul contului curent al balanței de plăți la finele lunii iunie față de un excedent de 216 milioane euro, în ianuarie, când a venit guvernul Dăncilă

0,76% din Produsul Intern Brut era execdentul bugetar când guvernul a fost preluat de Cioloș și 0,1% din PIB după primele șase luni

1,4% a fost creșterea economică  în ultimul trimestru de dinaintea guvernului Cioloș și 5,9% în al doilea trimestru de guvern tehnocrat

(Articol publicat în numărul 33 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 20 – 27 august 2018)