Legea cu privire la limitarea plăţilor în numerar este una de dorit, ţinteşte reducerea evaziunii fiscale, însă a fost greşit percepută ca fiind un avantaj pentru bănci, iar reducerea comisioanelor interbancare în România ar fi trebuit amânată câţiva ani pentru a permite sistemului să se dezvolte suficient, susţine preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu.
"Acea reducere de interchange fees (comisioane interbancare) este o ţintă europeană, dar ne prinde într-o situaţie în care România şi-ar fi dorit să mai dureze câţiva ani pentru implementare. Reglementarea vine ca o forţă contrară momentului în care ne aflăm, momentul în care trebuie să investeşti, să dezvolţi, să penetrezi şi percepţia publicului vis-a-vis de nevoia acestui produs (cardul bancar – n. r.), de utilitatea lui şi aşa mai departe", a explicat Dănescu, într-o conferinţă dedicată sistemului cardurilor bancare.
El a amintit că, în România, sunt în circulaţie 14,5 milioane de carduri valide, 12,7 milioane cu funcţie de debit şi 2,3 milioane cu funcţie de credit. "Lipim la aceste cifre faptul că, în România, gradul de penetrare a plăţilor electronice este de 6% în piaţa de retail, faţă de o medie europeană de 30%. Constatăm că volumul tranzacţiilor nu este unul dezirabil, ar trebui să fie mult mai mare", a mai spus Florin Dănescu.
Legea privind limitarea plăţilor în numerar a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii aprilie a acestui an, intră în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar prevederile legate de comisioanele interbancare, respectiv limitarea la 0,2% la tranzacţiile cu cardul de debit şi la 0,3% la cele de credit, se vor aplica după un an de la publicare.
SURSA: Agerpres