Dezbaterile principale în instituţiile europene se articulează în prezent în principal asupra modului în care vor arăta politicile europene după anul 2020, odată cu începerea următorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, întrucât acest cadru va fi influenţat semnificativ de noile provocări majore ale blocului comunitar, printre cele mai importante fiind Brexitul, problema migraţiei sau politicile de securitate şi apărare, au subliniat marţi la o întâlnire cu un grup de jurnalişti români eurodeputaţii PPE Daniel Buda şi Marian-Jean Marinescu.
Astfel, ieşirea Marii Britanii din UE – şi implicit încetarea contribuţiilor acestei ţări la bugetul comunitar – şi revizuirea priorităţilor în politicile europene vor avea implicaţii şi asupra alocării fondurilor pentru politica de coeziune, au subliniat eurodeputaţii PPE, în cazul României existând în plus riscul ca o diminuare a acestor fonduri să fie şi rezultatul incapacităţii de a le absorbi pe cele din actualul cadru financiar multianual. ‘Vor fi tăieri fără niciun fel de discuţie în politica de coeziune. Problema este cât se va tăia. Şi marea problemă pentru România în momentul de faţă este generată de faptul că noi nu reuşim să avem un grad de absorbţie suficient de mare (…) Evident că vor fi ajustări financiare proporţional cu banii pe care nu-i foloseşti. Pentru că nici neamţul, nici francezul, nici italianul nu este dispus să contribuie cu resurse pe care nu le foloseşti’, a explicat Daniel Buda.
În ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, el a apreciat că este foarte important ‘să ne gândim prima dată unde vrem noi să fim, pentru că foarte mult contează ce facem noi, unde ne pliem noi pe această orbită a Uniunii Europene, pentru că există foarte multe opţiuni, există foarte multe variante, dar este foarte important în primul rând să ne facem noi temele acasă, astfel încât să contăm la nivel european, să fim o voce care să fie auzită’.
La rândul său, europarlamentarul Marian Jean-Marinescu a subliniat că atât bugetul UE pentru cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, cât şi politicile europene asociate acestui buget trebuie aprobate înaintea alegerilor europarlamentare din anul 2019. ‘Alegerile europene vor fi la două luni după Brexit, şi dacă nu avem bugetul şi politicile aprobate vom discuta numai despre Brexit în alegeri, ceea ce din punct de vedere politic pentru Europa va fi, cred, foarte negativ, şi în al doilea rând vom asculta la toate promisiunile pe care populiştii şi socialiştii le vor face referitor la buget – ce vor face ei cu banii şi cum vor da ei la toată lumea tot ce trebuie’, a estimat el.
Marian Jean-Marinescu a menţionat de asemenea că executivul comunitar nu va reuşi să prezinte bugetul UE pentru viitorul cadru financiar multianual până la sfârşitul anului în curs, din diverse motive, printre acestea enunţând neînchiderea negocierilor privind Brexitul şi aşteptarea unor decizii pe care Consiliul European ar trebui să le ia în decembrie despre viitorul Europei. ‘Pe foaia de parcurs începută la Roma (…) s-a spus că acum se va alege una dintre variantele prezentate de (preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude) Juncker. Acolo este vorba în special despre politicile de apărare, securitate şi migraţie, politici care cer bani’, a afirmat eurodeputatul grupului PPE, amintind în acest context promisiunea lui Juncker că propunerea privind acest buget va fi avansată în mai 2018. AGERPRES