Capital: – Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2021? Dar cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?

Dragoș Burlan: – Contextul general cu schimbările climatice şi noile ţinte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră are influenţe majore asupra activităţii CE Oltenia.

Avem un Plan de Restructurare și Decarbonare aliniat politicilor europene pentru mediu, la care am lucrat intens în ultimii ani şi care este validat şi acceptat de Bruxelles. Prin acest plan putem construi un viitor sustenabil pentru CE Oltenia, iar reuşita acestui plan este esenţială pentru independenţa energetică a României.

Complexul Energetic Oltenia va trece printr-un  proces de modernizare, retehnologizare şi decarbonare care se va întinde pe mai mulţi ani. Planul va asigura accesarea de fonduri pentru dezvoltarea şi continuarea activităţii Complexului care va păstra activitatea pe bază de cărbune, dar are nevoie de modernizare şi de extindere către alte tipuri de resurse deloc sau mai puţin poluante.

Ajutorul de restructurare va sprijini decarbonizarea producţiei de energie electrică în România şi în Europa, în concordanţă cu obiectivele UE stabilite în Pactul verde european şi cu normele de mediu ale UE.

C: – Care sunt proiectele prevăzute pentru 2022?

D.B: – Primul pas parcurs deja la final de an 2021 a fost atragerea de investitori pentru realizarea noilor capacităţi (8 parcuri fotovoltaice şi 2 grupuri energetice pe gaz), iar în 2022 îşi urmează cursul etapele pentru finalizarea cu succes a procesului de constituire a societăţilor mixte de tip SPV pentru proiectele pentru care au fost desemnaţi ofertanţii selectaţi.

CE Oltenia derulează o serie de demersuri pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare astfel încât, imediat ce sunt constituite societăţile mixte (SPV), să se poată derula cu rapiditate etapele pentru implementarea efectivă a noilor investiţii.

C: – Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?

D.B: – Putem spune că activitatea Complexului Energetic Oltenia a fost afectată de pandemia de COVID şi a fost diferită faţă de anii precedenţi.

Societatea a avut o presiune puternică asupra cash-flowului pe fondul reducerii semnificative a încasărilor datorită cererii scăzute de energie electrică. Nefuncţionarea la nivelul prognozat a capacitaților energetice a dus implicit la reducerea cererii de cărbune şi a impus luarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor.

Pe lângă activitatea de bază, au fost afectate şi celelalte activităţi de întreţinere şi mentenanţa a agregatelor şi de implementare a programului investițional, care s-au confruntat cu anumite întârzieri sau amânări.

Am implementat un plan de protecţie actualizat permanent în funcţie de evoluţia pandemiei şi în concordanţă cu legislaţia naţională şi măsurile stabilite la nivel guvernamental, fiind asigurată continuitatea operaţională şi de producţie a companiei care este un furnizor-cheie de energie electrică pentru România.

C: – De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?

D.B: – Există o serie de factori externi care nu sunt controlabili de către societate, dar care au influenţe considerabile asupra rezultatelor companiei, factori asupra cărora ar trebui să-şi îndrepte atenţia clasa politică.

Considerăm că oamenii politici ar trebui să-şi respecte rolul de a ajuta comunităţile pe care le reprezintă şi să-şi orienteze acţiunile către politicile publice, în condiţiile directivelor date de instituţiile europene care sunt din ce în ce mai restrictive faţă de combustibilii fosili, având în vedere consecinţele asupra siguranţei energetice naţionale, dar şi cele sociale pe care le-ar avea, în România, desfiinţarea producătorilor clasici de energie.

CE Oltenia are reprezentanţi în grupurile de lucru la nivel de judeţ şi regiune, astfel încât mediul local de business să poată gândi acţiuni care să susţină tranziţia. Mă refer la Fondul de Tranziţie Justă care susţine judeţele afectate de renunţarea la cărbune. Trebuie să existe sprijin social, programe de reconversie pentru trecerea de la cărbune la gaz. Trebuie să existe un efort comun.

C: – Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?

D.B: – Trebuie să ai implicarea şi curajul, aş putea spune, să te lupţi cu realitatea.

În cazul nostru, având în vedere orientările europene actuale din domeniul energetic care cataloghează energia pe bază de cărbune ca fiind principalul responsabil pentru încălzirea globală, a conduce un producător convenţional de energie, în momentul de faţă, înseamnă să lupţi pentru menţinerea poziţiei companiei în piaţă de energie, dar, în acelaşi timp, să acorzi o atenţie deosebită respectării tuturor condiţiilor impuse de UE privind încadrarea în limitele de mediu, ceea ce presupune eforturi financiare majore pentru companie.

Consider că un lider, în general, trebuie să aibă o atitudine orientată spre rezultat, să fie un team–player încrezător, cu o atitudine pozitivă, care să creadă în creşterea performanţei  individuale şi, implicit, a companiei.

C: – Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?

D.B: – România nu îşi poate permite să diminueze sau să renunţe la capacitatea de producţie a Complexului Energetic Oltenia fără a lua în calcul un risc acut şi o criză a energiei livrate. Angajamentul României cu privire la tranziţia către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră nu poate stopa producerea de energie pe bază de cărbune în acest moment.

Fiind bine ştiut faptul că energia pe bază de cărbune a fost de fiecare dată pionul principal pentru siguranţa sistemului energetic naţional în perioadele anului cu temperaturi extreme, iată că evenimentele actuale ne arată ca lipsa energiei convenţionale poate afecta securitatea energetică regională.

Cea mai importantă provocare pentru CE Oltenia este legată de implementarea Planului de restructurare şi decarbonizare care înseamnă dezvoltarea de noi capacităţi mai puţin poluante care, începând din 2026, vor reduce emisia specifică de CO2 de la 0,82 tone până la 0,51 tone.

Începând din anul 2026, CE Oltenia va fi din nou o companie cu profit, având propriul mix energetic, în condiţiile în care România este singura ţară din Europa cu producători de energie dintr-o singură sursă.

C: – Bani. Ce vă spune acest cuvânt?

D.B: – La acest moment, pentru CE Oltenia, BANI înseamnă MINUS.

Evoluţia preţului certificatelor de CO2  reprezintă o problemă majoră pentru toţi producătorii de energie electrică pe bază de cărbune, inclusiv pentru noi, chiar şi în condiţiile aprobării Planului de restructurare. Creşterea preţului certificatelor de CO2, conform tendinţelor actuale, ne îngrijorează întrucât societatea va trebui ca în perioada de implementare a Planului să facă eforturi ca din veniturile realizate să susţină cheltuielile cu valoarea certificatelor neacoperite de ajutorul de restructurare.

În prezent, costul energiei produse de CE Oltenia este influenţat în proporţie de 60% de costul certificatelor de CO2.

Implementarea Planului de restructurare şi decarbonare, respectiv mixul de producere a energiei electrice în CE Oltenia, creat prin punerea în funcţiune a capacităţilor din parcurile fotovoltaice şi a celor pe gaz, va reduce semnificativ cantitatea de certificate de carbon necesare a fi achiziţionate.

Astfel, după implementarea Planului, pentru CE Oltenia, BANI va însemna PLUS.

Complexul Energetic Oltenia salută decizia Comisiei Europene, anunţată pe 26 ianuarie 2022, de a aproba ajutorul de restructurare de până la 2,66 miliarde de euro prin care se asigura revitalizarea şi viabilitatea pe termen lung a uneia dintre companiile cheie ale Sistemului Energetic Naţional.