Cel mai rău ar fi dacă pieţele vor decide în locul guvernelor, şi acesta este riscul cel mare, potrivit profesorului.
Ieşirea Greciei din zona euro ar fi o mare greşeală, spune profesorul. Moneda lor s-ar prăbuşi cu cel puţin 50%, ceea ce ar însemna o scădere la fel de mare a puterii de cumpărare a produselor importate. Inflaţia ar creşte în ritm galopant, sectorul bancar ar fi cuprins de panică. "Se poate spune că, după o perioadă apocaliptică, va avea loc o revenire a competitivităţii. Cântărind avantajele şi dezavantajele, eu cred că ar fi mai bine să rămână în zona euro. Dar ar trebui un plan viguros de creştere, care să concentreze într-un un an sau doi tot ceea ce Grecia prevede ca investiţii şi fonduri structurale pe următorii cinci sau zece ani", a afirmat Cohen.
Dacă ies din zona euro, ultimul lucru pe care îl vor face grecii va fi să-şi plătească datoria. Potrivit profesorului, efectele ieşirii Greciei din zona euro ar însemna o "catastrofă" pentru această zonă. "Se va demonstra că poţi să fii în zona euro şi să ieşi din ea. Zona euro nu ar fi decât un regim de schimb fix super-rigid, care se poate dezmembra cu uşurinţă. Pentru că nu s-a reuşit să se rezolve o problemă care nu reprezintă decât 2% din PIB-ul zonei euro, se va crea un precedent care va costa foarte scump", spune profesorul.
Faptul că unele guverne europene iau în considerare o astfel de opţiune dovedeşte că nu mai există "raţionalitate", potrivit expertului. Cancelarul german Angela Merkel navighează între mai multe constrângeri contradictorii, şi anume Curtea Constituţională de la Karlsruhe, opinia publică şi principiul realităţii referitor la zona euro. "Sper că autorităţile germane nu au ajuns în acel punct în care ar prefera ca pieţele să decidă în locul lor", afirmă profesorul Cohen.
Toate ideile despre care se vorbeşte, creşterea de capital al Băncii Europene de Investiţii (BEI), accelerarea alocărilor prin fonduri structurale, nu sunt de neglijat şi vor fi în final acceptate fără îndoială, dar ele nu vor rezolva problema din următoarele luni, adaugă analistul. "Acum se joacă destinul zonei euro. Propun două lucruri. Primul este simplu de aplicat: trebuie de acum să se gândească în termeni de deficit public structural, adică fără efecte conjuncturale şi nu în termeni de deficit curent", spune Daniel Cohen. Acesta subliniază că tratatul fiscal prevede explicit acest lucru, din 2017. A doua propunere a lui cohen vizează crearea unui mecanism federal de rezolvare a crizelor bancare, prevăzut cu importante resurse şi care să se substituie statelor în vederea gestionării lor. "S-a creat o Uniune monetară, dar statele au fost lăsate să fie garante ale băncilor, în timp ce bilanţurile acestora sunt disproporţionate în raport cu mijloacele statelor. Înţeleg că este delicat să creezi un mecanism ad hoc pentru zona euro din cauza constrângerilor pieţei unice, dar este totuşi un lucru esenţial", a mai spus analistul.
Preşedintele francez François Hollande a câştigat o primă repriză: cuvântul creştere a fost repus în dezbatere fără ca pieţele să sancţioneze această idee. dar el nu trebuie să se oprească aici, adaugă profesorul. "Pentru pactul bugetar, idealul ar fi ca el să fie modificat prin scoaterea unei părţi a investiţiilor publice de la măsura referitoare la deficite şi punerea sub controlul, de exemplu, al Comisiei", a mai spus Cohen.
