În condiţiile în care în 2013, agricultura a generat creştere economică şi locuri de muncă, acest domeniu nu este folosit la potenţialul său maxim, a afirmat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rural în cadrul unei conferinţe pe teme agricole.
„Anul trecut agricultura a contribuit la Produsul Intern Brut cu 5,6%, iar industria alimentară cu 6,2%. Dincolo de aceste cifre trebuie să scoatem în evidenţă potenţialul pe care îl are România în domeniul agriculturii. Sigur că el a început să fie valorificat, dar nu putem vorbi de o valorificare la maxim a acestui potenţial. În 2013, România a fost pe primul loc în anumite categorii de producţie, respectiv pe loc I în ceea ce priveşte producţia de floarea-soarelui, pe locul al II-le la porumb şi pe locul al şaselea la grâu şi rapiţă”, a spus Daniel Constantin, în cadrul conferinţei “Agricultura şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Est – Contribuţia lor la creşterea economică şi dezvoltarea pieţei muncii”, organizată de Liga Europeană pentru Cooperare Economică (European League for Economic Cooperation), cu sprijinul Băncii Naţionale a României.
Ministrul a mai spus că România se poate menţine pe primul loc la floarea soarelui şi pe al doilea la porumb dacă nu mai vor fi interzise anumite substanţe care folosesc neonicotinoidele. „Ele sunt absolut necesare în tratarea seminţelor. Faptul că în 2013 ele au fost interzise dăunează foarte mult producţiei din România, dacă nu vom obţine acea perioadă de derogare de 120 de zile, aşa cum împreună cu mediul privat am încercat să convingem Comisia Europeană. Am înţeles că există un accept de principiu şi aşteptăm acum şi acceptul formal pe această temă. Fără astfel de tratamente, ţările din Europa de Est vor fi afectate din punct de vedere al producţiei', a mai spus Constantin.
Acesta a precizat că tehnologia din România nu dăunează, aşa cum se spune, crescătorilor din alte categorii, precum crescătorii de albine.
Un alt subiect dezbătut de ministrul Agriculturii a fost sistemul de irigaţii. “Dacă putem să acoperim aceste deficienţe care mai sunt în România. (…) mă refer la sectorul de irigaţii, un sector care este strâns legat atât de agricultură, cât şi de mediu. Prin Politica Agricolă Comună şi politicile de dezvoltare rurală, România poate susţine acel potenţial de creştere constantă a producţiei dacă dezvoltă un sistem corect de irigaţii şi avem posibilitatea să finanţăm prin PNDR toată infrastructura secundară şi terţiară de irigaţii”, a adăugat ministrul Constantin.
În ceea ce priveşt subvenţiile, ministrul a spus că motivul pentru care România are subvenţii mai mici la hectar decât în alte state europene este acela că, la momentul negocierilor, în anii 2002-2003, producţia medie la hectar era 2,65 de tone, iar în alte state membre producţia medie era de 4-5 tone la hectar, la anumite produse. La baza calculării subvenţiilor am avut aceste date, care nu s-au modificat prea mult în România şi care sunt legate şi de gradul de utilizare al îngrăşămintelor, ceea ce a condus la aceste diferenţe de producţie.
În România, media anuală în anii 2010-2013 pe total îngrăşăminte folosite la hectar a fost de numai 46 de kilograme (kg), în timp ce în Anglia a depăşit 251 kg/ha, SUA – 120 kg/ha, Austria – 108 kg/ha, Bulgaria – 97 kg/ha, Grecia – 153 kg/ha, Germania – 211 kg/ha, Cehia – 95 kg/ha.