„România are o problemă foarte gravă în domeniul deşeurilor. Din 65 de depozite, mai avem 20 care nu sunt închise, toate termenele fiind depăşite demult. În privinţa situaţiei celor 20 de depozite de deşeuri, trebuie să găsim o sursă de finanţare din bugetul de stat pentru a face acest lucru. În februarie – martie, Comisia Europeană ne-ar putea amenda la Curtea Europeană de Justiţie, iar amenzile nu sunt de neglijat, de ordinul miilor de euro pe zi”, a spus Constantin. 

Pe de altă parte, ministrul Mediului a precizat că România trebuie să aibă şi o Reţea de Monitorizare a Aerului, 'pentru că altfel nu putem măsura calitatea aerului'. 

România trebuie să respecte o serie de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, iar conform Ministerului Fondurilor Europene, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire şi vizează achiziţiile publice, transporturile, managementul deşeurilor, cercetare şi inovare şi dezvoltarea digitală. 

În ceea ce priveşte PNGD, ministerul de resort subliniază că, deşi ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanţă pentru scrierea Planului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro. 

Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei/ instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. 

România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi. 

Conform Agerpres, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora. 

România are termen până la finalul anului 2017 să închidă gropile de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancţiuni din partea forului european. 

Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.